Singura sansa a Miscarii Populare (Opinii)

Miscarea Populara a inceput cu stangul, desi, in esenta ideea nu e rea deloc, dimpotriva as spune.

Intr-o societate sufocata de un politic steril, adesea toxic, in care cea mai mare parte a electoratului nu mai merge la vot, pentru ca nu se mai simte reprezentata de niciunul dintre jucatori, e nevoie de o relansare si recredibilizare a politicului pe cai apolitice.

Majoritatea tacuta trebuie readusa cumva in joc, trebuie remobilizata. Dupa cum e vital sa aduci in dezbaterea publica vocile cu adevarat competente, articulate, cu proiect si viziune, dar care nu se pot auzi in harmalaia politica. Numai ele pot redestepta electoratul demobilizat.

Dar dezbaterea nu poate incepe in cadrul unui partid politic, desi e adevarat ca numai un partid politic poate mai apoi sa puna in practica proiectul pentru Romania. La nivelul de toxicitate la care a ajuns politica era vital sa apara o fundatie apolitica, care sa inceapa coagularea energiilor pozitive, sa recrediblizeze discursul public, deschizand calea spre o altfel de politica.

Dar felul in care a fost anuntat si lansat acest proiect a fost mai mult decat dezastruos: pe genunchi, la nervi, cu aerul de razbunare. Adica intr-un mod care ar putea sa-l ingroape. Dupa filmarea de un patetism penibil la perdeluta, anuntarea fundatiei a parut faza a doua a crizei de nervi a presedintelui dupa pierderea PDL.

Poate ca Traian Basescu se gandea demult la proiectul fundatiei, dupa cum pretinde, desi pot avea unele indoieli pentru ca presedintele mi se pare un om atras mai mult de actiune decat de concepte si am avut sentimentul ca mai intai a fost actiunea impulsiva, apoi au aparut si conceptele. Dar si sa fie cum zice, sunt convinsa ca nu era pregatit sa-l lanseze atunci cand a facut-o.

Pentru ca in momentul lansarii, Fundatia Miscarea Populara nu avea niciunul dintre elementele care sa o faca o constructie solida, incepand cu un lider veritabil. Acesta ar fi trebuit sa lanseze fundatia, sa o asocieze cu numele sau. Faptul ca presedintele si-a trimis la inaintare consilierii si a stampilat proiectul a devenit, din start, o piatra de moara.

Cum sa fie credibil un proiect de reformare a dreptei anuntat de un consilier prezidential care pana anul trecut incerca sa reformeze stanga si a creat chiar un partid de stanga, care a fost vicepresedinte si, de mai multe ori chiar, ministru al principalului partid de stanga?

Ridicolul este cel mai sigur mod sa omori orice. Si totusi, ar fi pacat ca ideea unei astfel de fundatii sa moara, pentru ca, repet, ea este necesara in societatea romaneasca. Si de aceea cred ca singura sansa de a o salva este recredibilizarea pornind de la ceea ce i-a lipsit din primul moment, adica un lider autentic, care sa preia practic proiectul.

Nu e usor de gasit pentru ca nu poate fi oricine, iar lansarea ratata a inasprit exigentele, devenind un handicap in momentul relansarii. Fiind vorba despre o constructie dedicata proiectelor si principiilor de dreapta, chiar de reformare a dreptei, trebuie sa fie o personalitate cu adevarat de dreapta, care sa nu fi avut absolut niciun fel de cochetarii, chiar peste gard, cu stanga. Cristian Diaconescu a vulnerabilizat major acest aspect.

Trebuie sa fie, apoi, o personalitate apolitica sau cu un profil politic foarte vag. Trebuie sa fie o personalitate cu dosar impecabil, pentru ca odata intrata in coltii presei ostile isi va arata rapid toate vulnerabilitatile pe care, daca le are, le va transfera asupra proiectului. Nu in ultimul rand trebuie sa fie o personalitate cu certa notorietate publica si care sa aiba un profil de lider.

Trebuie sa fie o personalitate dispusa sa lupte cu imaginea iepurelui scos din joben de Traian Basescu. Desprinderea de aceasta imagine, preluarea cu adevarat a poiectului vor fi, cred, marile mize ale viitorului presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, daca el va aparea. Si singura sansa fundatiei insasi. Daca ea va fi perceputa in continuare drept jucaria cu care Traian Basescu vrea sa-l sperie pe Vasile Blaga, jucarie care, de fapt, o asteapta cu fundita pe Elena Udrea, nu are nicio sansa.

Nu stiu daca aceasta persoanlitate exista. Dupa cum nu stiu daca un om cu asemenea profil are vreun motiv rational de a se implica la o munca titanica cu riscuri mari de esec. Poate fi doar o chestiune de vocatie. Dar daca ea exista si daca Traian Basescu va avea intelepciunea sa o lase sa-si faca treaba in fruntea Fundatiei Miscarea Populara, cred ca la orizont nu se va afla doar o sansa pentru dreapta romaneaca, ci si viitorul prezidentiabil al dreptei romanesti.

Daca presedintele insa va continua sa se joace cu consilierii lui in acest proiect si va opta in fruntea fundatiei pentru o marioneta nitel machiata, esecul este garantat. Pana la urma, Traian Basescu isi joaca acum una dintre ultimele sanse in fata istoriei. A pornit-o prost, sa vedem cum o va continua.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...