De la Yale University, in politica romaneasca - Interviu cu Dragos Ciuparu, fondator PMP

Luni, 12 August 2013, ora 08:26
8796 citiri
De la Yale University, in politica romaneasca - Interviu cu Dragos Ciuparu, fondator PMP

Partidul Miscarea Populara a fost lansat in urma cu aproape trei saptamani. Printre fondatori, cinci politicieni cunoscuti si un "domn cu barba alba", despre care foarte multa lume s-a intrebat cine este. Ziare.com vi-l prezinta.

Dragos Ciuparu este inginer chimist de profesie si are un doctorat obtinut in 1999 la Universitatea Paris 7 "Denis Diderot". Dupa aproape 7 ani petrecuti la Departamentul de Inginerie Chimica al Universitatii Yale, la sfarsitul lui 2005 a revenit in tara, la Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti, unde a pus bazele unui nou laborator de cercetare. Prof. Ciuparu a publicat peste 70 de lucrari recenzate, este coautorul a 3 carti tehnice si detine 5 brevete SUA.

A fost membru al comisiei prezidentiale de educatie condusa de Mircea Miclea, precum si presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), functie din care a fost inlaturat anul trecut de Victor Ponta, dupa declansarea scandalului de plagiat.

A avut un merit extraordinar in aprobarea finantarii de catre Comisia Europeana a proiectului care prevede construirea la Magurele a celui mai mare laser din lume.

De ce s-a intors in tara Dragos Ciuparu, de ce a intrat in politica si cum crede ca se pot rezolva problemele cu care se confrunta societatea romaneasca, cititi in interviul acordat Ziare.com.

Cine sunteti, domnule Ciuparu, si care au fost motivele pentru care ati parasit celebra Yale University pentru a va intoarce in Romania?

Sunt un om obisnuit, indragostit de profesia pe care mi-am ales-o, cu oarecare performante si recunoasterea internationala corespunzatoare nivelului acestora, care a decis sa se implice in constructia unui altfel de mediu academic in Romania.

Aceasta implicare nu incepe cu Miscarea Populara, ci a inceput inca din 2002, cand am aderat la Ad Astra, o organizatie a cercetatorilor romani de pretutindeni care militeaza pentru un mediu academic de calitate si competitiv in Romania.

Pe atunci eram la Yale University si credeam ca de la distanta este posibil sa contribui cu idei la asezarea pe alte baze a invatamantului superior si cercetarii din Romania. S-au facut cativa pasi, insa destul de timizi.

In 2005, la Ministerul Educatiei a venit Mircea Miclea, primul ministru care a avut actiuni concrete de sustinere a calitatii si performantei in educatie si cercetare. Am considerat atunci ca este un moment de turnura in istoria noastra si am revenit in tara cu increderea ca se va putea construi institutional la standarde internationale. Am dorit sa contribui la acest proces in universitatea din care plecasem cu aproape 7 ani inainte, in 1999.

Au fost momente cand ati regretat ca v-ati intors?

Privind retrospectiv, pot spune ca a fost considerabil mai greu decat m-am asteptat, insa m-am implicat in multe proiecte care, cred eu, au facut ca lucrurile sa arate azi ceva mai bine in mediul academic romanesc decat aratau in 2005.

Nu am avut momente in care sa-mi para rau ca am revenit acasa, desi am pierdut cateva batalii. Sper insa sa castig razboiul. Singurele regrete se leaga de faptul ca nu am reusit mai mult. Am invatat insa sa am rabdare si sa fiu consecvent.

CE a aprobat: Cel mai mare laser din lume va fi construit la Magurele

Cat de grele au fost negocierile pentru laserul de la Magurele?

Proiectul ELI este unul deosebit ca volum de lucrari si grad de complexitate. Evident, inainte de aprobarea unui asemenea proiect, Comisia trebuia sa se asigure ca el a fost atent conceput, verificat, corespunde prioritatilor si nevoilor nationale, are efecte multiplicative in economie si societate, si, cel mai important poate, este realist de implementat in Romania.

Cand am inceput negocierile in calitate de presedinte al ANCS, mi-am dat repede seama ca la nivelul Comisiei era o mare lipsa de incredere in capacitatea Romaniei de a implementa un asemenea proiect si scepticism legat de faptul ca investitia intr-un proiect de cercetare in Romania nu ar putea avea efecte de dezvoltare regionala.

Pentru a avea argumente credibile, in paralel cu negocierile pentru proiectul ELI am demarat un amplu proces de reforma in sistemul de cercetare care a debutat cu modificarea cadrului legislativ. Aceasta noua legislatie a introdus in cercetarea romaneasca evaluarea la standarde internationale si finantarea in functie de performanta, deschiderea sistemului de cercetare catre comunitatea internationala si un cod al eticii si bunei conduite in cercetare.

Legile au fost imediat implementate, simultan cu cresterea alocatiilor bugetare destinate cercetarii, taiate brutal in 2009.

Aceste masuri au fost apreciate de Comisia Europeana care a inteles ca in Romania exista vointa politica de a pune lucrurile in ordine. In acelasi timp mi-am concentrat eforturile, impreuna cu colegii din Organismul Intermediar Cercetare din cadrul ANCS, ca fondurile structurale destinate cercetarii sa fie absorbite corect, cu eficienta si rezultate notabile, astfel incat sa demonstram capacitatea de implementare a proiectelor in zona de cercetare.

Desigur, aceste eforturi au fost complementare celor ale membrilor echipei tehnice de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara de la Magurele coordonata de dl. dr. Nicolae Zamfir, care au lucrat la pregatirea proiectului tehnic. Pentru ca am vrut sa recuperam ramanerea in urma fata de pilonul ceh al infrastructurii, care primise deja aprobarea din 2011, am luat decizia de a finanta fazele pregatitoare ale proiectului din fonduri nationale, iar aceste fonduri au fost deja decontate de UE dupa aprobarea proiectului.

Nu va deranjeaza sa vedeti ca politicieni care nu au avut niciun merit se impauneaza astazi cu acest succes?

Proiectul ELI nu este al meu, este al Romaniei. Sunt foarte multi cei care au contribuit, mai mult sau mai putin, ca el sa devina realitate. Incepand cu presedintele Basescu, care l-a inclus in parteneriatul strategic cu Franta si care a generat sustinerea politica internationala necesara unui astfel de proiect, si terminand cu firmele care vor executa lucrarile pentru infrastructura de cercetare.

De aceea, toti cei implicati sunt indreptatiti sa-si revedince contributiile la proiect atata timp cat o fac onest, fara exagerari si fara sa ii excluda pe ceilalti care au contribuit.

De ce ati fost schimbat de la ANCS?

Postul de la ANCS avea rang de secretar de stat, prin urmare era considerat a fi unul politic. Odata cu preluarea guvernarii de catre USL, premierul a dorit sa numeasca un politician din USL la conducerea ANCS.

Cum apreciati ca este tratata cercetarea romaneasca de actuala putere?

Din nefericire, USL nu continua politica de dezvoltare a cercetarii romanesti si a abandonat unele din reformele pe care le-am introdus cu eforturi mari.

Au renuntat la evaluarea internationala a granturilor de cercetare care asigura corectitudine in alocarea resurselor si, in acelasi timp, o mai buna vizibilitate cercetarii romanesti.

Au taiat resursele proiectelor in derulare, zadarnicind astfel investiile deja facute in respectivele proiecte si provocand demisia in bloc a membrilor Consiliului National pentru Cercetare Stiintifica, oameni cu o performanta stiintifica recunoscuta international si cu o probitate morala deasupra oricarei indoieli.

Au amanat finantarea proiectelor deja evaluate la competitia declansata in toamna lui 2011, facand astfel inutile cheltuielile de evaluare a acestor proiecte, precum si eforturile celor care au depus proiecte la respectiva competitie.

Toate aceste masuri au redus substantial increderea tinerilor in sistemul de cercetare, au redus increderea partenerilor nostri europeni ca sistemul se reformeaza si pun sub semnul intrebarii chiar sustenabilitatea implementarii unor proiecte precum ELI in Romania.

Pe buna dreptate se intreaba Comisia Europeana cum va fi sustinuta functionarea infrastructurii ELI daca alocarea bugetara destinata cercetarii scade in loc sa creasca.

De ce nu are Romania o universitate in Top 500?

In topul universitatilor sunt exclusiv universitati in care cercetarea este foarte puternica, in care cunoasterea se produce, nu numai se transmite. La noi acest reflex de a produce cunoastere s-a pierdut de multa vreme, iar prevederile din Legea Educatiei Nationale promovata de ministrul Funeriu, care reinstaurau valoarea si premisele unei cercetari puternice in universitati, au fost anulate prin ordonanta de urgenta in decembrie 2012.

Vom avea, asadar, de asteptat inca mult pana ca o universitate romaneasca sa ajunga in top 500.

Care sunt cele mai grave trei probleme cu care se confrunta societatea romaneasca? Cum ar putea fi ele rezolvate?

In opinia mea, cea mai grava problema in societatea romanesca este lipsa increderii. Romanii nu mai au incredere nici unii in altii, nici in propriile lor forte. Din acest motiv ne lipseste initiativa si totodata coeziunea sociala. Nu reusim sa avem un proiect de tara la care sa lucram cu totii, fiecare dupa pricepere si puteri, dar coerent si consecvent. Nu acceptam modelele de succes probate de altii si in fiecare zi inventam apa calda si construim democratia originala.

De cele mai multe ori suntem autosuficienti, spunem prea des 'merge si asa' si nu iubim performanta decat atunci cand o asteptam de la altii care, eventual, presteaza servicii pentru noi.

Ne lipseste altruismul si nu facem eforturi minime spre binele comun al societatii, iar responsabilitatea sociala este o chestiune extrem de rara la noi.

Cred ca toate acestea ar putea fi corectate prin educatie, insa ma tem ca nu sunt destui cei care vad si inteleg acest lucru.

Cand ati intrat in politica si de ce? De ce ati ales Partidul Miscarea Populara si nu un altul?

Cred ca am inceput sa fac politica atunci cand a inceput sa ma preocupe functionarea sistemelor in care imi desfasor activitatea. Asta se intampla prin 2002 cand m-am alaturat Ad Astrei ca grup interesat de mediul academic romanesc. Desigur, atunci nu constientizam ca asta se cheama de fapt politica.

Treptat, am constatat ca nu este suficient sa faci analize, sa propui solutii de care nimeni sa nu tina cont si atunci am acceptat orice propunere de implicare in pozitii in care puteam pune in aplicatiile solutiile pe care le-am gandit la problemele constatate in sistem.

Asa am ajuns in Consiliul National al Cercetarii in Invatamantul Superior, si in Comisia Prezidentiala pentru Educatie, si presedinte al ANCS.

Parcurgand acest traseu am inteles ca nu exista niciun partid politic interesat in mod real de rezolvarea problemelor societatii si am considerat ca merita efortul de a crea o organizatie a oamenilor competenti si onesti, care pot genera solutii la problemele reale ale societatii. Asa m-am alaturat colegilor cu care am infiintat Fundatia Miscarea Populara.

In momentul deciziei de infiintare a partidului, impreuna cu membrii fondatori am considerat necesar sa dam un semnal clar de sustinere din partea Fundatiei prin participarea unuia dintre membrii fondatori in grupul de initiativa al partidului, iar eu mi-am asumat acest rol.

Este o constructie politica noua pe care ne-o dorim altfel decat toate celelalte existente pe esichierul politic de la noi. Avem in vedere un model de structura politica asemanatoare ca mod de functionare mai degraba cu o intreprindere economica, un model de antreprenoriat politic bazat pe competenta si performanta, nu pe relatii si interese personale sau de grup, in care conditia de intrare este integritatea morala dincolo de orice indoiala.

Experienta ne arata ca partidele existente la noi nu au reusit sa se reformeze nici la putere, nici in opozitie, asa ca ne-am propus sa construim aceasta noua structura politica.

Este fundamental ca PMP sa nu repete greselile altor partide, care au devenit partide de gasti. Desigur ca aceste reflexe risca sa apara in fiecare zi, dar toate discutiile pe care le-am avut cu colegii Tomac, Baconschi, Papahagi si Petrescu imi arata ca niciunul dintre noi nu este dispus sa tolereze comportamente de gasca.

Nu voi ezita sa fiu transant daca va exista tentatia de a face rabat de la calitatea resursei umane. Pana acum pot sa va spun ca este o ambianta extraordinara pe care vreau sa o perpetuam.

Cum se va decide pe cine primiti si pe cine nu in PMP?

PMP este gandit sa functioneze cu o extinsa autonomie a filialelor astfel incat este important ca cei care pornesc aceasta structura sa fie oameni de foarte buna calitate. Mai departe ei vor aduce in partid oameni care respecta criteriile promovate de Fundatie. Structurile locale sunt cele care vor decide cu privire la acceptarea sau nu a noilor veniti.

De ce ati ales ca sigla "marul" si ce legatura este intre PMP si Alba ca Zapada evocata in trecut de Sebastian Lazaroiu?

Nu este nicio legatura intre cunoscuta poveste si simbolul nostru electoral. Marul este un fruct popular in Romania, raspandit si apreciat de toata lumea. Cred ca ne reprezinta foarte bine.

Ati lucrat atatia ani in SUA. Ce inseamna Europa pentru dumneavoastra?

Europa reprezinta inainte de toate un model de civilizatie. Pentru Romania ea a reprezentat mereu un reper, un referential.

Romania a experimentat 50 de ani de disociere de acest referential, iar azi, cand inca achitam nota de plata a acestui experiment, constatam in spatiul public vectori care ne propun modele orientale iluzorii cu care nu avem nicio legatura.

Transmiteti-le un mesaj tinerilor foarte buni la invatatura care vor vota pentru prima data la alegerile europarlamentare din 2014.

Le-as spune doar ca viitorul le apartine: pot alege sa traiasca oriunde in lume, dar radacinile le vor ramane pentru totdeauna aici, si, daca vor, pot face din aceasta tara locul in care sa-si implineasca idealurile.

In Europa trebuie sa fim reprezentati de oameni de valoare, depinde numai de ei cum va arata Romania de maine si trebuie sa constientizeze aceasta responsabilitate. Nu exista alternativa.

Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat vineri, 29 martie, că împreună cu echipa de la instituţia pe care o conduce, pregăteşte un proiect legislativ care va...
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
#Dragos Ciuparu Miscarea Populara, #Ciuparu laser Magurele, #Ciuparu partid Miscarea Populara , #partid