Martorele lui Beuran: O directoare și o secretară s-au întrecut în a-l apăra pe „domnul profesor” acuzat de mită. Martoră: „Denunțătoarea e o sociopată!”

Colegele lui Mircea Beuran s-au încurcat în declarații marți, 21 martie, în dosarul în care chirurgul este acuzat că a luat mită 10.000 de euro de la o tânără rezidentă pentru a obține un post la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Șefa de la Resurse Umane și secretara lui Beuran au făcut totul pentru a-l proteja pe domnul profesor, în timp ce pe doctorița denunțătoare au făcut-o „ciudată”, „sociopată” și „răzbunătoare”.

Instanța care l-a eliberat mai devreme din pușcărie pe Liviu Dragnea – Tribunalul Giurgiu – l-a achitat și pe chirurgul Mircea Beuran pentru luare de mită, pe data de 17.11.2022, iar acum procesul se desfășoară la Curtea de Apel București, pe rolul unui complet format din judecătorii Cristian Răzvan Ilie (președinte) și Andreea Ionescu.

Judecătorul fondului a apreciat că dr. Mircea Beuran n-ar fi putut obține un post în subordinea lui pentru medicul Carmen Haiducu nici din calitatea de preşedinte al Senatului Universitar, nici din cea de director al Departamentului 10 Chirurgie, nici ca şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.

La termenul de marți, instanța le-a audiat pe două dintre martorele-cheie din dosar: pe șefa Direcției Resurse Umane de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Cornelia Lupu (foto stânga), și pe fosta secretară a medicului Mircea Beuran, Rodica Turtoiu (dreapta).

Cornelia Lupu (n.r. - inițial suspectă în dosar, apoi martoră), cea responsabilă cu posturile libere de la UMF Carol Davila, a fost sunată de Mircea Beuran în luna ianuarie 2020 în legătură cu o discuție pe care cei doi o purtaseră în luna septembrie 2019. Motivul discuției era eliberarea unui post vizat de martora-denunțătoare Carmen Haiducu.

Iată ce declara Cornelia Lupu în ani 2021 și 2022 cu privire la acestă discuție telefonică:

„Precizez că la începutul discuției, Beuran Mircea îmi spusese „a venit primăvara”. Nu am înțeles la ce se referă, chiar mi s-a părut fără rost, întrucât eram în ianuarie. Când Mircea Beuran mi-a spus că am vorbit în toamnă despre statele de funcții, eu i-am spus că nu a venit primăvara aceea pe care noi o așteptăm, că trebuie să se termine alegerile pentru funcțiile și structurile de conducere, pentru decan, iar abia după aceea urmează să se solicite conducerilor facultăților propunerile pentru elaborarea statelor de funcții pentru următorul an universitar. Din ce-mi amintesc în acea perioadă au fost scoase la concurs posturi de asistent universitar pe perioadă determinată, dar nu în disciplina Chirurgie la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti”, arăta Cornelia Lupu la umărire penală și la judecarea procesului pe fond.

În apel, procurorul de ședință al DNA a întrebat-o pe martoră la ce anume s-a referit medicul Beuran când a folosit sintagma „a venit primăvara”, mai ales că în declarațiile anterioare a avut poziții oscilante, martora susținând fie că nu știa ce voia să spună chirurgul, fie că nu știe dacă Beuran a făcut o afirmație sau i-a pus o întrebare.

Cornelia Lupu: Am avut cu domnul Mircea Beuran două discuții telefonice: una în ianuarie 2020, iar alta în luna februarie. În discuția din ianuarie 2020, profesorul Beuran a spus că a venit primăvara. E adevărat că era cald afară. Dar eu i-am spus că nu asta e primăvara despre care a discutat cu mine, înțelegând prin această împrejurare că domnul Beuran mă întreabă despre aprobarea documentelor în vederea posturilor pentru anul următor universitar. Domnul profesor m-a rugat să spun tare, să audă și doamna doctor (n.r. – Carmen Haiducu), bănuiesc că a pus discuția pe speaker. Nu cunoșteam aspectele la care făcea referire Mircea Beuran.

Procuror: Legat de acea sintagmă, dacă a venit primăvara, martora a avut o poziție fluctuantă, a spus ca nu știe dacă e întrebare sau o afirmație. A fost o întrebare sau o afirmație? E un cod?

Cornelia Lupu: Nu era niciun cod, era momentul când se declanșează procedura. Au fost discuții în toamna anului 2019 cu domnul Mircea Beuran cu privire la procedura de elaborare a statelor de funcții, ocazie cu care i-am spus acestuia: vorbim la primăvară, domnule profesor.

Procuror: Ați mai avut asemenea discuții și cu alte persoane?

Cornelia Lupu: Sunt discuții permanente în acest fel pentru că asta e postura mea, sunt director la Resurse Umane, însă nu în mod deosebit cu Mircea Beuran. Prin poziția mea sunt implicată direct în modificarea statelor de funcții.

Procuror: La urmărirea penală a afirmat că nu a înțeles ce a zis cu inculpatul Beuran, apoi că și-a dat seama că a mai vorbit cu el în toamna.

Cornelia Lupu: Inițial nu am înțeles sensul afirmației profesorului Mircea Beuran, că „a venit primăvara”. Apoi, în timpul discuției, am înțeles că nu la anotimp se referea, ci la procedura de elaborare, modificare sau întocmire a statelor de funcții.

Procuror: Dacă a accesat statele de funcții ulterior discuției, dacă s-a uitat pe ele, și dacă apoi a vorbit despre crearea unui post pe perioada determinată.

Cornelia Lupu: Precizez că acest lucru l-am precizat în declarația mea din 2 martie 2020. Ulterior verificării statelor de funcții am purtat o discuție cu profesorul Beuran cu privire la funcțiile didactice existente în disciplina dumnealui. Nu am precizat acest lucru la urmărirea penală în raport de starea mea de sănătate de la acel moment. În anul 2015 am fost diagnosticată cu cancer și starea mea de sănătate nu era una foarte bună.

Procuror: Ați comunicat acest lucru procurorului de caz?

Cornelia Lupu: Da. Precizez ca am comunicat procurorului în data de 2 martie 2020 actele medicale prezentare cu acea ocazie. Inclusiv actele medicale ale fiicei mele care a fost diagnosticată cu diabet.

Secretara lui Beuran: „Doamna Carmen Haiducu, denunțătoarea, e o sociopată!”

După șefa de la Resurse Umane a venit rândul secretarei lui Mircea Beuran să dea detalii în fața instanței. Rodica Turtoiu n-a scos o vorbă despre mita lui Beuran, în schimb a susținut că martora-denunțătoare e „sociopată”.

Procuror: La fond arăta, în premieră față de cele susținute la urmărirea penală, că martora-denunțătoare Carmen Haiducu i-a spus că își dorea să rămână să lucreze la spital pentru că îl iubea foarte mult pe un medic de acolo. La urmărirea penală a afirmat că martora-denunțătoare era doctorandă, acela fiind motivul pentru care voia să rămână. Care dintre declarațiile date este conformă cu adevărul?

Rodica Turtoiu: Precizez că pentru prima oară acest lucru l-am spus în fața instanței de fond….

Judecător: De ce ați simțit nevoia de a face acesta precizare?

Rodica Turtoiu: Nu îmi mai amintesc contextul și care a fost întrebarea...

Procuror: La fila 72, la întrebarea: „Ați vorbit cu Carmen Haiducu (…)?” Ați răspuns: „Da, am discutat cu ea, fiind doctorandă”. Deci, care e motivul pentru care voia să rămână la spital: că avea iubit sau că era doctorand și voia să lucreze?

Rodica Turtoiu: Ambele afirmații sunt adevărate. Respectiv împrejurarea că în septembrie-octombrie 2018 am purtat o discuție cu Haiducu Carmen referitoare la ocuparea unui post pe perioada determinată/nedeterminată cât și aspectele consemnate în fata primei instante, unde am arătat că doamna Haiducu își dorea foarte tare să lucreze la Spitalul Clinic de Urgență București, deoarece avea o relație cu un medic de acolo.

Procuror: Martora a spus despre Carmen Haiducu: „Ea este o persoană foarte ciudată și vreau să subliniez lucrul acesta”. La ce se referea?

Rodica Turtoiu: Precizez că am spus despre Carmen Haiducu că e o persoană foarte ciudată pentru că am vrut să arăt că, în opinia mea, e o sociopată! Am zis și la urmărirea penală, dar procurorul mi-a spus că nu am eu calitatea să susțin asta. Rămân la părerea că doamna Haiducu voia să își desfășoare activitatea la spital pentru singurul motiv că își dorea să păstreze acea relație. Așteptările doamnei Haiducu au fost foarte mari de la acea relație. Dacă doamna Haiducu a aprecia că terțe persoane nu o ajutau în atingerea scopului, comportamentul dânsei se schimba față de ele, era răzbunătoare.

Procuror: De unde știe aceste aspecte?

Rodica Turtoiu: Cunosc aceste lucruri din discuțiile cu doamna Carmen Haiducu.

Procuror: Ați avut acces la statele de funcții?

Rodica Turtoiu: Da, acestea fiind ținute într-o bibliotecă, nu era un secret!

Tribunalul Giurgiu a dispus pe data de 17.11.2022 achitarea medicului Mircea Beuran, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA sub acuzaţia că a primit de la un alt medic, Carmen Haiducu, bani şi bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF „Carol Davila”.

„Tribunalul reține că în prezenta cauză, parchetul s-a rezumat doar a indica anumite texte legale, unele dintre ele demontate chiar din procedura de cameră preliminară, fără a administra mijloace de probă propriu-zise, mijloace care nu au fost propuse de acuzare nici măcar în cursul judecății, și anume probe din care să rezulte în concret că inculpatul avea atribuții de serviciu. Atunci când faptele și împrejurările rezultate din probele administrate nu pot conduce la stabilirea dincolo de orice dubiu rezonabil a comiterii unei anumite infracțiuni de către acuzat, instanța are obligația de a dispune așadar o soluție de achitare, întrucât înfăptuirea justiției penale impune judecătorului să își fundamenteze hotărârea pronunțată pe elemente apte să conducă dincolo de orice dubiu rezonabil la stabilirea realității obiective cu privire la acuzația ce formează obiectul judecății, iar nu pe elemente cu caracter de probabilitate”, se arată în motivarea Tribunalului Giurgiu.

Cum a ajuns chirurgul Beuran să își mute procesul la Giurgiu

Mircea Beuran a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2020, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

Un judecător de la Tribunalul București care a decis la un moment dat să mențină măsura arestului la domiciliu emisă pe numele lui Mircea Beuran nota în motivare următoarele:

„Fapta presupusă a fi săvârşită de către inculpat este de o gravitate extremă, care se răsfrânge asupra siguranţei şi eficienţei sistemului public de sănătate, în contextul în care medicii (care doresc posturi) accesează, prin intermediul inculpatului, aceste posturi, pe baza unor criterii pecuniare şi nu conform competenţei profesionale, urmate de obţinerea unor foloase considerabile pentru inculpaţii cu funcţii de decizie. Prin acţiunile sale, inculpatul a transformat o instituţie publică de prestigiu (...) în propria, ca sursă personală de venituri ilicite (...). Fapta inculpatului este cu atât mai condamnabilă, în contextul corupţiei din domeniul medical/universitar, cu atât mai mult cu cât nivelul (ridicat) de salarizare al unui medic ar trebui să aibă corespondent în integritatea acestuia”, arăta judecătorul.

Urmare a acestui pasaj, Mircea Beuran a făcut o cerere de strămutare pe motiv că mediatizarea excesivă şi notorietatea lui „sunt împrejurări de natură a afecta aparenţa de imparţialitate a unei întregi instanţe, respectiv Tribunalul Bucureşti”.

În octombrie 2021, medicul a obținut din partea Curții de Apel București judecarea procesului la Tribunalul Giurgiu.

Conform DNA, în decembrie 2018, când îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv şef al disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, Mircea Beuran ar fi primit de la un alt medic (martor în dosar) bani şi bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în schimbul numirii într-un post de asistent universitar la UMF „Carol Davila”.

„Concret, inculpatul ar fi primit banii respectivi în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, relative la ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea Chirurgie generală în cadrul UMF „Carol Davila” Bucureşti), îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competenţa sa, în oricare din calităţile sale menţionate anterior”, precizau procurorii.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Polițist condamnat pentru corupție. Câți bani lua pentru promovarea ”traseului” la examenul auto

Un poliţist din judeţul Tulcea a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, după ce ar fi pretins bani de la mai multe...