Deputatul Mihail Boldea si celebra sa fuga din tara au aratat, daca mai era nevoie,
ca justitia din regimul Basescu actioneaza discretionar, in functie de numele celor
invinuiti si de impactul acestora in randul publicului.
Mihail Boldea era o necunoscuta pentru romani pana acum doua saptamani. Un deputat
anonim, cu o activitate parlamentara nesemnificativa. Deoarece nu s-a incadrat in
tiparul "justitiabilului televizat", adica acea persoana publica ce merita, din
perspectiva impactului, sa fie plimbata prin fata camerelor de luat vederi cu catuse la
maini, a fost lasata in pace.
Odata cu amploarea luata de caz, si aici trebuie recunoscut meritul presei, care a
facut valuri pe aceasta tema, Boldea s-a transformat, peste noapte parca, intr-un
trofeu care merita scos in piata publica. Numai ca avocatelul din Galati le-a
pregatit o surpriza anchetatorilor, folosindu-se de circumstante pentru a-si lua
talpasita.
In acest caz nu am nicio indoiala ca acei procurori de caz chiar au fost de buna
credinta. Poate neobisnuiti sa "lucreze" cu demnitari, ei au crezut ca deputatul
Boldea va sta cuminte acasa in asteptarea mandatului de arestare preventiva. Pentru
ca nici aici nu este nimic de discutat, in mod sigur, daca ramanea in tara,
parlamentarul era arestat si plimbat prin fata reporterilor TV, fiind dovada vie a
faptului ca justitia romana functioneaza si este chiar si impartiala.
In valtoarea evenimentelor, un aspect foarte important a scapat atentiei publice -
procurorii din Romania. Nu trebuie sa ai pregatire de specialitate pentru a observa
ca procurorii din tara noastra au obiceiul de a aresta mai intai, si abia apoi de a
pune intrebari.
Sunt atatea cazuri celebre care ilustreaza cel mai bine justitia de
tip comunist implementata in ultimii ani. Ce s-a intamplat cu dosarele lui Becali,
Dan Diaconescu, Catalin Voicu? Sau cu cei din fotbal, Vasile Avram, Gheorghe
Constantin, cei cativa arbitri?
Cum este posibil ca, intr-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, un cetatean
sa poata fi retinut pentru 24 de ore si apoi trimis sa se "racoreasca" intr-un arest
o luna sau chiar mai multe. Iar dupa aceea sa fie eliberat ca si cum nimic nu s-ar
fi intamplat, fara sa fie gasit vinovat!
Retinerea si arestarea preventiva reprezinta cele mai dure modalitati de anchetare a
unui invinuit. Invinuit, nu vinovat! Insa, in Romania, modalitatea exceptionala de a
trimite un om dupa gratii fara ca acesta sa fie condamnat definitiv de o instanta a
devenit o practica uzuala, asa cum se intampla in statele totalitare, acolo unde
drepturile si libertatile omului sunt niste noutiuni vagi si nimic mai mult.
Revenind la cazul Mihai Boldea, sigur ca deputatul trebuie anchetat si, daca este
vinovat, condamnat. Numai ca, odata cu aceasta fuga, au iesit la iveala detalii de
necrezut.
Astfel, Boldea se afla in atentia investigatorilor inca din 2006! De
asemenea, un dosar care il viza pe parlamentar era in lucru de mai bine de un an si
jumatate!
Acum, ca infractor, cat poti fi de imbecil ca sa nu iti stergi urmele si
sa-i astepti pe procurori la perchezitie cu lapte si prajituri? Iar ca anchetator,
dupa o asemenea perioada de instrumentare a unui dosar, chiar te mai astepti sa
gasesti vreo dovada concludenta la perchezitie?
In mod logic, miza acestui caz era arestarea preventiva a lui Mihai Boldea. El stia
acest lucru, procurorii stiau acest lucru. Catalin Voicu a stat un an de zile in
puscarie fara sa fie condamnat nici macar pana acum, iar fostul pedelist din Galati
avea sanse mari sa aiba aceeasi soarta pentru ca, nu-i asa, suntem in an electoral.
Politicienii le voteaza bugetele,... Vezi tot