Impactul colosal al iernii asupra războiului din Ucraina: "Există o lecție salutară atunci când facem comparații cu Finlanda 1939"

Generalul australian Mick Ryan a realizat o analiză privitoare la posibilele evoluții ale conflictului armat între Ucraina și Rusia pe parcursul iernii care se apropie.

Percepțiile ofițerului, tactician militar reputat la nivel mondial, au fost publicate de site-ul Sydney Morning Herald.

Redăm, mai jos, articolul integral:

"A devenit o obișnuință în ultima perioadă ca iarna care va urma în Ucraina să fie comparată cu Războiul de iarnă ruso-finlandez, purtat din noiembrie 1939 până în martie 1940.

Finlandezii au rezistat unei invazii sovietice masive si au semnat un acord de pace care a încheiat temporar ostilitățile. Dar această înțelegere i-a făcut pe finlandezi să cedeze 9% din teritoriul lor Uniunii Sovietice.

Războiul de iarnă, văzut din punct de vedere istoric ca un conflict David versus Goliat, se remarcă prin utilizarea inteligentă a terenului și a vremii de către o forță militară de apărare.

Dar oferă și o altă lecție importantă pentru observatorii războiului din Ucraina: războaiele pot fi purtate și bătăliile pot fi câștigate în vremea cea mai extremă, inclusiv în adâncul iernii.

Atât mișcările de război rusești, cât și cele ucrainene au în vedere o continuare a ostilităților în lunile cele mai reci. Cu toate acestea, vor avea abordări diferite. Pentru Rusia, scopul este de a rezista în război peste iarnă și până în 2023.

Un element-cheie al acestui deziderat este inserarea în Ucraina a trupelor nou mobilizate pentru a stabiliza linia frontului. Dar cel mai important aspect al strategiei Rusiei pentru iarnă este războiul energetic.

Războiul energetic al lui Putin, care a afectat deja 30% din capacitatea de generare a energiei în Ucraina, va avea ca efect încălzirea restricționată, mai multe conducte de apă sparte și o serie de alte greutăți pentru populație.

În timp ce ucrainenii au început cu ceva timp în urmă colectarea de îmbrăcăminte pentru iarnă și a lemnului de foc, mulți sunt totuși fie plecați din casele lor, fie locuiesc în reședințe deteriorate, făcându-i mai vulnerabili la ravagiile iernii.

Această „tăiere a căldurii” de către Putin în cele mai reci luni ale războiului este o mișcare deliberată făcută atât pentru a teroriza populația, cât și pentru a face presiuni asupra guvernului ucrainean fie pentru o încetare a focului, fie pentru a semna o altă înțelegere cu invadatorii ruși.

Dar, așa cum am văzut deja la ucraineni, rezistența lor și dorința lor foarte mare de a expulza armata rusă înseamnă că acesta este un rezultat puțin probabil pentru Putin.

Putin spera probabil ca, până acum, atacurile sale asupra sistemului energetic, să fi avut un impact mai mare asupra populațiilor națiunilor europene care deveniseră dependente de energia rusă.

Cu toate acestea, o combinație de noi surse de energie, raționalizare și stocare înseamnă că liderul rus nu a reușit încă să exercite o pârghie asupra europenilor pentru a-și reduce sprijinul pentru Ucraina. Asta s-ar putea schimba, totuși.

Ucrainenii au luptat din greu timp de opt luni pentru a prelua inițiativa în acest război declanșat de ruși. Ei vor dori să continue să folosească impulsul pe care l-au generat începând din 1 septembrie cu ofensivele din Herson și Harkov. Probabil că vor folosi iarna ca o oportunitate pentru a continua să-și recupereze teritoriul.

Vor fi, însă, provocări. Cele mai reci luni în Ucraina sunt din noiembrie până în martie. Nu numai că temperatura scade sub zero, dar este și o perioadă de precipitații mari (ploaie și zăpadă) și zile mai scurte. Frigul consumă energia soldaților mult mai repede decât în ​​condiții de vreme calde. Îmbrăcămintea de iarnă, mâncarea caldă și protecția împotriva intemperiilor sunt părți esențiale ale păstrării unei forțe militare puternice în lunile cele mai reci.

Mobilitatea vehiculelor este problematică. Vehiculele cu roți, în special, se luptă cu terenul în condiții de frig și mlaștină, iar acest lucru va avea un impact asupra suportului logistic pentru ambele părți. Vehiculele pe șenile au însă o mobilitate superioară în astfel de condiții. După cum spunem în armată despre vehiculele pe șenile, nimic nu depășește posibilitatea de a-ți construi propriul drum.

Ascunderea în timpul iernii este, de asemenea, dificilă. Frunzișul dispare, iar culorile verde închis cu care sunt vopsite majoritatea vehiculelor militare le fac să iasă în evidență pe albul puternic al zăpezii. Și, căldura oamenilor și a echipamentelor iese mai mult în evidență în contrast cu mediul rece, detectabile de senzorii termici avansați utilizați de forțele militare moderne.

Zborul în lunile de iarnă poate fi mai dificil atât pentru vehiculele aeriene cu echipaj, cât și pentru cele autonome.

Există multe alte efecte tactice ale vremii reci asupra operațiunilor militare. Dar, așa cum demonstrează exemple istorice precum Bătălia de la Bulge, Războiul de iarnă, Rezervorul Chosin și conflictul mai recent din jurul ghețarului Siachen, iarna nu oprește războaiele.

Ucrainenii, care au fost strategi și tacticieni inteligenți pe tot parcursul acestui război, ar putea să urmeze sfaturile finlandezilor din Războiul de iarnă, unde o lecție cheie a fost că „nu a fost suficient să se adapteze la o geografie dură. Mai degrabă, scopul ar trebui să fie acela de a dezvolta noi forme de artă operațională care să permită cuiva să folosească aceeași geografie împotriva unui inamic neadaptat”.

S-ar putea să vedem noi adaptări ale ucrainenilor pentru a folosi iarna în avantajul lor. Oricum, Ucraina și Rusia vor continua să-și urmărească obiectivele de război pe tot parcursul iernii, deși la un ritm mai scăzut.

Există o ultimă lecție salutară atunci când facem comparații între Ucraina în 2022 și Finlanda în 1939. Războiul de iarnă din 1939-1940 a fost de fapt începutul unui conflict mai lung între Finlanda și Uniunea Sovietică. Cunoscut sub numele de Războiul Continuării, acest conflict a durat până în septembrie 1944 și s-a soldat cu peste 1 milion de morți, răniți și dispăruți între beligeranți.

Este un scenariu inconfortabil, dar un viitor posibil pentru războiul actual".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...