Valul de caldura din Siberia si topirea ghetii din Groenlanda ingrijoreaza oamenii de stiinta: "E destul de neobisnuit"

Valul de caldura din Siberia si topirea timpurie a ghetii din Groenlanda reinvie ingrijorarile comunitatii stiintifice pe masura ce vara se apropie in regiunea arctica, relateaza agentia AFP.

Inceputul sezonului de topire din Groenlanda - definit drept momentul in care acest fenomen cuprinde cel putin 5% din calota glaciara - a fost inregistrat la data de 13 mai, potrivit Institutului Meteorologic Danez (Danmarks Meteorologiske Institut - DMI). Cu "aproape doua saptamani mai devreme", comparativ cu data medie stabilita in urma a 40 de ani de monitorizare, dupa cum a explicat vineri pentru AFP Martin Stendel, cercetator in cadrul DMI.

In 2019, sezonul de topire a debutat la 30 aprilie, insa un inceput precoce ca cel din acest an ramane o sursa de ingrijorare, potrivit oamenilor de stiinta.

Groenlanda va intra in asa-numitul sezon de "ablatie" - cand caderile de zapada nu vor mai compensa topirea, antrenand o reducere generala a calotei glaciare - cu un nivel deja firav de gheata din cauza cantitatilor reduse de ninsoare din timpul iernii.

Cercetatorii DMI au remarcat, de asemenea, un val de caldura record in vestul Siberiei, in luna mai.

Dupa ce a fost utilizata o metoda numita reanaliza, Stendel a explicat ca echipa sa nu a mai observat un astfel de val de caldura in ultimii saizeci de ani in aceasta perioada a anului.

In ultimul deceniu, mai multe valuri de caldura au fost observate in anumite regiuni din Arctica si in diferite perioade ale anului.

Ceea ce se intampla in prezent "nu este fara precedent, insa este totusi destul de neobisnuit", a precizat Stendel.

Specialistul a amintit importanta monitorizarii regiunii in care "exista cantitati imense de gaze cu efect de sera prinse sub gheata" permafrostului.

Temperaturile medii din regiunea arctica au crescut cu doua grade de la mijlocul secolului al XIX-lea, de doua ori mai mult decat media globala, noteaza AFP.

Topirea ghetarilor din Groenlanda nu este fara consecinte asupra nivelului mondial al marilor si oceanelor.

Potrivit DMI, gheata care se topeste in aceasta regiune a lumii a contribuit la cresterea cu un centimetru a nivelului marilor dupa anul 2002.

Intr-un raport publicat in aprilie in jurnalul stiintific The Cryosphere, cercetatorii au relevat ca in 2019 topirea din Groenlanda a reprezentat 40% din cresterea nivelului apelor.

Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezinta viitorul si de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu expertii si a vedea cum pot fi create noi...

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare. Cu ce specificații tehnice vin

AMD a dezvăluit noua sa gamă de procesoare, AMD Ryzen PRO Seria 8000 pentru desktop-uri și Seria 8040 pentru laptopuri. Noile procesoare sunt proiectate pentru a îmbunătăți semnificativ...