Seful Garzii de Mediu: Bucurestiul trimite la groapa de gunoi circa 90% din deseurile produse, alte orase europene trimit doar 20%

Comisarul sef al Garzii Nationale de Mediu, Octavian Berceanu, afirma ca, spre deosebire de alte orase europene, care trimit la groapa de gunoi doar 20% dintre deseurile generate, restul fiind sortat si dus catre reciclare, Bucurestiul trimite aproximativ 90% din gunoiul produs, cauza fiind faptul ca in Capitala deseurile nu sunt sortate.

"Oricum am incerca noi sa privim, din orice unghi, perspectiva e aceeasi: noi nu avem o trasabilitate a deseurilor, o data, si tot ce inseamna infrastructura care sa ne ajute sa avem aceasta trasabilitate si sa putem sa anticipam ce se intampla cu deseurile noastre, pentru ca azi s-a inchis depozitul x, ieri a fost inchisa rampa nu stiu care sau instalatia de sortare nu stiu care si, in felul asta, cumva, noi, indiferent cum incercam sa o dregem - ca asta fac, pe romaneste, ai nostri - iesim pe minus. De ce? Ca nu avem sortatori suficienti.

De ce avem nevoie de foarte multi sortatori de deseuri sau de capacitati mari? Pentru ca nu sortam de la populatie. Daca nu sortam de la populatie si ducem otova gunoiul pe statiile de sortare, nu au capacitatea aceste statii, otova va merge acest gunoi si spre groapa de gunoi", a afirmat Octavian Berceanu, marti seara, la Digi 24.

El a precizat ca, spre deosebire de alte orase europene care trimit la groapa de gunoi 20% dintre deseurile generate, restul fiind reciclat, Bucurestiul trimite la groapa de gunoi aproximativ 90%, iar in acest context devine o problema locul in care se depoziteaza aceste deseuri.

Octavian Berceanu a aratat ca este nevoie de o schimbare a strategiei privind gestionarea deseurilor din Capitala.

Seful Garzii Nationale de Mediu a afirmat ca va avea discutii cu primarii sectoarelor, dar si cu prefectul Capitalei pe tema deseurilor.

Berceanu a declarat a constatat ca in Sectorul 1 al Capitalei "maldare, metri cubi" de deseuri din constructii sau birotica sunt lasate langa stalpi pe strada.

"Am intrebat salubristul, de data asta, ce se intampla? Salubristul a raspuns in felul urmator: avem 37.000 de companii, firme, care functioneaza, active, in Sectorul 1, 5.000 au contracte cu noi, 32.000 arunca unde pot", a mai afirmat seful Garzii de Mediu.

El considera ca de vina pentru aceasta situatie sunt "deopotriva salubristul si Primaria".

O alta problema este lipsa de dotare a firmelor de interventie, dar si slaba instruire a "Doreilor" de pe platforme industriale cu potential de poluare.

Berceanu afirma ca la nivel national sunt peste 230 de platforme industriale cu potential de poluare, iar controalele au aratat ca in unele dintre aceste locuri exista "Dorei" care ignora avertismentele date de senzorii cu care sunt echipate instalatiile si care avertizeaza ca se poate produce un incident de mediu. "La unul din incidente am avut cred ca aproape un milion de avertismente din scurt ca e ceva in neregula, ca instalatiile trebuiau oprite. Nu s-a intamplat acest lucru", sustine Berceanu.

"Noi, la nivelul tarii, avem 234 de echipamente, de intreprinderi care au un risc mare de poluare. Si exista o Directiva prin care noi controlam in fiecare an toate aceste 234 de obiective cu pericol mare de poluare. Am controlat pana acum 143 din aceste obiective, cele doua (Azomures si Petromidia - n.r.) erau controlate. In schimb, controalele astea inseamna Garda de Mediu, ISU si alte institutii care se ocupa de control.

Pe langa aceste 143 de controale pe care le-am facut, din proprie initiativa noi am mai facut in acest an 86, cred, de controale pe obiectivele astea. Am dublat, practic, unele controale sa vedem ce se intampla", a afirmat Octavian Berceanu, marti seara, la Digi 24.

Seful Garzii de Mediu a explicat ca instalatiile cu potential de poluare au senzori de siguranta care transmit avertismente, insa sunt cazuri in care oameni care lucreaza acolo si care ar trebui sa opreasca instalatiile ignora avertismentele acestora.

"Am tras niste masuri, pentru ca am observat ca se intampla anumite lucruri. De exemplu, companiile care trebuie sa asigure primul ajutor, companii private care actioneaza pe aceste platforme industriale si care au ca prioritate si servicii de prestat, in momentul in care ai un astfel de incendiu, de eveniment, sa actionezi pana ajung pompierii. Ele au echipamentele acolo in platforma. Cand s-au facut acest simulari, am vazut ca nu toate stiu sa actioneze, nu toate au echipamentele care ar fi necesare.

Pe langa acest fapt, mai intervin niste Dorei pe platformele astea. De exemplu, la unul din incidente am avut cred ca aproape un milion de avertismente din scurt ca e ceva in neregula, ca instalatiile trebuiau oprite. Nu s-a intamplat acest lucru. Nu dau mai multe din casa pentru ca sunt in cercetare, avem victime umane si las ancheta sa mearga inainte. Dar avem acesti factori de decizie umani care nu iau decizii atunci cand trebuie sau deciziile sunt prost luate", a mentionat Berceanu.

Acesta nu a mentionat care este platforma industriala pe care s-a intamplat ca avertismentele senzorilor sa fie ignorate de catre oameni.

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...

Ce este RAM Plus, funcția disponibilă pentru utilizatorii Android

Tehnologia de suplimentare a memoriei RAM, cunoscută sub numele de RAM Plus la telefoanele Samsung și RAM Boost pentru alte dispozitive cu sistem Android, este promovată ca o soluție...