Clădirile ne protejează ori pot deveni dușmani. 5 factori care îți pot transforma locuința sau spațiul de lucru într-un mediu ultra-productiv și confortabil

Marti, 16 Noiembrie 2021, ora 13:03 2387 citiri
Calitatea mediului interior este esențială când vine vorba despre rolul clădirilor asupra sănătății noastre

Trăim într-o epocă în care locuințele noastre nu mai sunt doar niște ziduri și ferestre, ci spațiile în care petrecem o mare parte a timpului, unde trebuie să ne încărcăm cu energie bună și să ne alimentăm creativitatea.

Preocuparea către această stare de bine devine prioritară și redefinește rolul clădirilor.

Pandemia a accentuat modul în care priveam până acum spațiile în care locuim, muncim ori învățăm. Dincolo de a fi un spațiu funcțional, clădirile au rolul de a ne proteja de eventuale riscuri pentru sănătate, cum sunt virusurile, dar și valurile de căldură sau de frig antrenate de schimbările climatice. În plus, ele trebuie să ne asigure un confort cât mai mare. De aceea, aspectele de design – precum ferestrele mari în care să intre multă lumină naturală ori priveliștile naturale – devin tot mai importante.

Calitatea mediului interior este esențială când vine vorba despre rolul clădirilor asupra sănătății noastre. Iar acest indicator este compus din următoarele elemente:

1.Lumina naturală joacă un rol vital pentru starea noastră de bine, dar și pentru sănătatea noastră: ne susține ritmul cardiac și ne menține alerți. De asemenea, poate fi utilizată într-un mod care să ne creeze un spațiu de relaxare.

2.De asemenea, iluminatul corespunzător este esențial pentru o viață sănătoasă. Ar trebui să ofere condiții vizuale perfecte pentru fiecare cameră, garantând și o eficiență energetică ridicată. În mod cert, iluminatul afectează starea de spirit și, combinat cu alte elemente, contribuie inclusiv la o mai bună concentrare.

Graficul de mai jos realizat de România Eficientă arată care este cantitatea optimă de lumină din fiecare încăpere din locuință.

3.Dacă ne referim la zgomot, studii în domeniu arată că are un impact semnificativ asupra sănătății noastre, performanței și stării de bine. Acest aspect este cu atât mai important în școli. Expunerea copiilor la zgomot cronic afectează atenția, memoria, abilitățile de citire și performanța la teste naționale standardizate, arată Institutul pentru Performanța Clădirilor (BPIE), în raportul „Building 4 People: Quantifying the benefits of energy renovation investments in schools, offices and hospitals”.

4.Confortul termic este, probabil, aspectul cel mai discutat când vine vorba despre clădiri, fiind esențial pentru sănătatea noastră. Totodată, este unul dintre elementele definitorii pentru ceea ce numim sărăcie energetică – respectiv inabilitatea de a menține locuințele calde iarna și suficient de răcoroase vara, din cauza unor factori economici, sociali, de sănătate. Soluția cea mai bună pentru a rezolva această problemă este creșterea performanței energetice a clădirii, în special prin lucrări de renovare termică a locuințelor.

Ce temperaturi optime trebuie să avem în încăperi?

România și-a actualizat standardele naționale de temperatură în clădiri conform celor europene, acestea rămânând totuși adaptate condițiilor climatice locale. Astfel, dacă vorbim despre temperaturile ideale din locuințe, acestea diferă în funcție de cameră. În dormitor, cât și în camera de zi, temperatura optimă ar trebui să fie de 20°C. În camerele de joc din creșe temperatura ideală este de 22°C, iar în camerele de joc din grădinițe, de 20°C.

5.Calitatea aerului interior este, de asemenea, un element care are efecte directe asupra sănătății ocupanților, legătura dintre aerul respirat și diferite boli respiratorii fiind recunoscută. Cercetările științifice în domeniu sunt numeroase.

Cu fiecare respirație, inhalăm nu doar oxigenul care susține viața, ci și praf, fum, chimicale, microorganisme și alte particule și poluanți care plutesc în aer. Pentru că oamenii în mod obișnuit petrec atât de mult timp în interior, o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ indivizii și, mai larg, sănătatea publică și productivitatea națională”, se arată într-un studiu din 2004 al Societății Americane pentru Microbiologie, denumit „Microorganisme, mucegai și calitatea aerului interior” („Microorganisms, Mold, and Indoor Air Quality”).

Defectele de construcție și mentenanța deficitară a clădirii pot conduce la probleme precum mucegai, cu efecte serioase asupra sănătății.

Așadar, fiecare dintre elementele detaliate mai sus în ceea ce privește calitatea mediului interior din clădiri are un impact direct asupra sănătății fizice, sociale și mentale a oamenilor și, în sens mai larg, asupra economiei și societății în ansamblu.

Din fericire, grație reglementărilor europene, clădirile vor trebui să fie tot mai eficiente din punct de vedere energetic, ceea ce înseamnă nu doar economii de energie sporite, ci și condiții de locuit mai bune. De asemenea, creșterea în importanță a aspectelor care țin de sănătatea ocupanților clădirii a antrenat și investiții în tehnologie în acest domeniu. Digitalizarea transformă clădirile, care devin tot mai inteligente și adaptate nevoilor în schimbare ale oamenilor.

În România, toate clădirile noi, dar și cele existente, care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din 2020, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil. Noile standarde naționale, bazate pe cele europene, au fost elaborate de către Organismul Național de Standardizare din România (ASRO), în cadrul programului România Eficientă. Găsiți detalii AICI.

Despre eficiența energetică în clădiri se va discuta la cea de-a treia ediție a Forumului România Eficientă, o conferință internațională care va avea loc online în data de 22 noiembrie a.c., între orele 11.00 – 13.15.

Material susținut de România Eficientă

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii
i sorin
rank 3
În dormitor, cât și în camera de zi, temperatura optimă ar trebui să