Cum afecteaza acordul nuclear cu Iranul securitatea energetica a Europei

Autor:Ana Ilie
Sambata, 11 Aprilie 2015, ora 15:084048 citiri
Cum afecteaza acordul nuclear cu Iranul securitatea energetica a Europei
Foto: neurope.eu

Acordul dintre SUA si Iran pe marginea programului nuclear iranian are efecte asupra viitorului energetic al Uniunii Europene.

Akin Unver, de la Universitatea Kadir Has din Istanbul, scrie, pentru Al Jazeera, ca Turcia si-ar putea vedea visul cu ochii - strategia de a obtine contributia Iranului la Coridorul Sudic al Gazelor, construit de UE pentru a reduce dependenta de gazele importate din Rusia.

Proiectul european poate livra gaze inclusiv in Romania, daca vor fi realizate conducte de interconexiune cu celelalte state din regiune.

Inca din 2009, cand disputa gaziera dintre Rusia si Ucraina a accelerat incercarile Europei de a gasi surse alternative de gaze naturale, Turcia a incercat sa conecteze campurile gaziere din Irak, Iran si Azerbaijan de Europa, devenind, in acelasi timp, un centru de distributie de energie in regiune. Mai intai, in cadrul proiectului Nabucco, si, dupa ce acesta a fost anulat, prin proiectul Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP).

Turcia a intampinat insa mai multe probleme. Mai intai, chiar daca kurzii irakieni si Turcia puteau fi parteneri pentru cooperarea in domeniul gazelor naturale, geografic vorbind, campurile kurzilor au nevoie de mai multe investitii pentru a produce o cantitate ce poate fi exportata. Kurzii irakieni au nevoie de 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an si campurile lor produc doar patru miliarde de metri cubi.

In aceste conditii, conectarea prductiei din campurile kurde de Coridorul Sudic al Gazelor pare nefezabila, cel putin pe termen mediu.

A doua problema o reprezinta sanctiunile impuse Iranului. Acestea impiedica investitiile in campul gazier South Pars, ce ar asigura si consumul intern si indeplinirea obligatiilor externe de catre Iran. South Pars este al doilea cel mai mare camp gazier cu rezerve dovedite din lume si Coridorul Europei nu poate beneficia de acesta, scrie expertul.

Aceste probleme cu kurzii irakieni si Iranul au facut ca Turcia sa se indrepte numai spre Azerbaijan pentru realizarea Coridorului Sudic al Gazelor. Insa si aceasta solutie este problematica pentru UE: din cei 16 miliarde de metri cubi livrati din campul Shah Deniz II, 6 ar urma sa fie folositi de Turcia si doar 10 ar ajunge pe pietele europene, ceea ce nu poate reprezenta o alternativa viabila in cazuri de urgenta si nici o alternativa strategica la gazele rusesti.

Chiar daca Turkmenistanul a semnat o intelegere cu Turcia in noiembrie 2014 pentru livrarea gazelor sale prin TANAP, faptul ca intelegerea dintre parti nu a fost detaliata public nu a multumit UE.

Comisarul european pentru energie Marosh Shefchovich a cerut oficial, la sfarsitul lui 2014, ca TANAP sa isi majoreze capacitatea de livrare in Europa la 20 de miliarde de metri cubi, in asa fel incat Coridorul Sudic al Gazelor sa isi indeplineasca scopul.

In urma acordului de la Geneva dintre Iran si SUA, conectarea Iranului la Coridorul Sudic al Gazelor face un pas inainte, desi inaintarea va fi dificila, scrie expertul. Rovnah Abdullayev, presedintele companiei azere de stat din domeniul gazelor, SOCAR, a afirmat, la 4 aprilie, ca Iranul este interesat sa achizitioneze o parte din TANAP. Din punct de vedere energetic, este o veste buna pentru toate partile implicate.

Cu toate acestea, sunt doua probleme privind intrarea gazului iranian in TANAP: Garda Revolutionara din Iran se impotriveste exportului de gaze in Europa prin Turcia; in al doilea rand, ramane de vazut daca infrastructura iraniana din domeniul gazelor naturale poate fi modernizata rapid, inainte ca UE sa incerce sa gaseasca alternative la TANAP.

Daca TANAP livreaza cantitati prea mici de gaze, prea tarziu si la preturi prea mari, UE ar avea de castigat mai degraba dintr-o renegociere cu Rusia. In acest caz, Rusia ar avea de castigat din intelegerea dintre Iran si Occident. In schimb, daca gazele iraniene incep sa ajunga pe pietele europene, prin intermediul TANAP, atunci Moscova va avea un important rival in domeniul gazelor naturale, pe care nu-l va putea elimina cu usurinta.