Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda va costa cinci miliarde de euro

Duminica, 01 August 2021, ora 10:554923 citiri
Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda va costa cinci miliarde de euro
Foto: Facebook/ Nuclearelectrica

Realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este estimata la cinci miliarde de euro, iar autoritatile analizeaza ce ajutoare de stat pot acorda investitorilor, printre care si posibilitatea de a vinde energia in afara bursei, se arata intr-un document intitulat "Strategia revizuita de continuare a proiectului unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda", postat pe site-ul Nuclearelectrica.

Aceasta in conditiile in care, inca din 2009, producatorii sunt obligati sa vanda intreaga cantitate de energie pe bursa de profil, transparent si nediscriminatoriu, in urma scandalurilor din anii anteriori legate de faptul ca energia ieftina a ajuns in mainile unor "baieti destepti".

"Se afla in analiza masuri precum: (i) posibilitatea contractarii, de catre societatea de proiect, a energiei electrice inainte de obtinerea licentei de producator, atat pe platforma OPCOM, cat si in afara acesteia si (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenta), model utilizat in cadrul reformei pietei de electricitate din Marea Britanie, care are in vedere sustinerea investitiilor din domeniul energetic in capacitati de productie cu emisii reduse de carbon", arata documentul citat.

In strategia privind acest proiect se mai vorbeste si despre "posibilitatea garantiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finantarii investitiilor mari de infrastructura energetica, care aduc plus valoare in plan economic si social, cu conditia respectarii legislatiei interne si europene privind ajutorul de stat si cu incadrarea in plafonul de garantii agreat cu organismele financiare internationale".

Investitii de 5 miliarde euro

Realizarea proiectului presupune asigurarea de fonduri pentru investitii estimate la aproximativ 5 miliarde euro, fara activele deja existente in proprietatea Nuclearelectrica si a statului roman.

"Pentru asigurarea acestor fonduri, implementarea Proiectului este prevazuta a se face prin atragerea in mod transparent a capitalului privat al unui IP (investitor privat majoritar - n.r.) cu bonitate si forta financiara, dar si capabilitate tehnologica, care are disponibilitatea sa isi asume riscurile potentiale in faza de executie pentru a beneficia de energie competitiva si sigura pe termen lung (cel putin 50 de ani) in faza de exploatare", potrivit documentului.

Studiul de fezabilitate realizat de Ernst Young in 2012 arata ca investitia in cele doua reactoare ar fi urmat sa se ridice la 6,45 miliarde de euro, insa suma putea sa fie revizuita dupa realizarea unui nou studiu.

Autorii strategiei revizuite detaliaza ca realizarea reactoarelor 3 si 4 este necesara pentru a inlocui capacitatile care vor iesi din uz in urmatorii ani.

"In vederea satisfacerii necesarului de energie electrica pe termen mediu si lung, la preturi suportabile pentru consumatori, in conditii de calitate, siguranta in alimentare si cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile, Romania trebuie sa puna in operare capacitati energetice noi, competitive si cu utilizare de tehnologii curate, care sa acopere deficitul de capacitate apreciat ca va aparea dupa 2015, cu tendinte clare de adancire dupa 2020-2025", spune strategia.

Astfel, cresterea capacitatii energetice a centralei nucleare de la Cernavoda cu inca doua unitati nucleare a fost identificata ca fiind solutia optima de acoperire a deficitului de capacitate dupa 2020, atat din punct de vedere tehnico-economic si al termenului de realizare, cat si din perspectiva utilizarii resurselor interne si infrastructurii nationale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.

In plus, proiectul nuclear de la Cernavoda se incadreaza in categoria investitiilor in tehnologii cu emisii reduse de carbon, absolut necesare pentru Romania, in contextul obiectivelor foarte ambitioase de decarbonizare la nivel european, de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2030.

"In acelasi timp, este necesar sa avem in vedere faptul ca asemenea proiecte de anvergura sunt caracterizate de infuzii de capital majore in perioada de constructie, dar cu venituri sigure si stabile in perioada de exploatare (capacitatile nucleare functioneaza in baza curbei de sarcina, pe o perioada de 50 de ani, avand o contributie majora la asigurarea securitatii Sistemului Electroenergetic National) ", se mai precizeaza in document.

In noiembrie 2015, reprezentantii Nuclearelectrica si ai companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, constructia, operarea si dezafectarea unitatilor 3 si 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavoda.