Motivele pentru care colectarea selectivă nu este eficientă. Ce presupune sistemul de returnare a ambalajelor, implementat în România anul acesta

Miercuri, 28 Iulie 2021, ora 22:005347 citiri
Motivele pentru care colectarea selectivă nu este eficientă. Ce presupune sistemul de returnare a ambalajelor, implementat în România anul acesta
Problema deşeurilor şi a reciclării afectează toate domeniile economiei, inclusiv sănătatea populației FOTO Unsplash.com

Reciclarea și colectarea selectivă reprezintă pentru romani concepte destul de greu de digerat, cu precădere din cauza infrastructurii aproape inexistente, “la îndemână”, astfel încât oamenilor să le vină ușor să separe deșeul menajer.

Astfel că, rata de colectare separată a deșeurilor rămâne o problemă destul de stringentă pentru România, o situație despre care se comunică de la puțin spre deloc, ţara noastră având un indicator de 11,5%, ceea ce ne plasează pe locul 26, la coada clasamentului ţărilor membre ale Uniunii Europene (UE) în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale, potrivit Eurostat. Pe primele trei locuri se află Germania, Slovenia și Austria.

"Deșeurile nu ar trebuie privite că gunoaie, acestea ar trebuie privite, mai degrabă, că resurse", a declarat directorul general la Green Weee și Green Glass, Marius Costache, în cadrul unei video-conferințe pentru zf.ro.

„Sunt bani care vor veni prin diferite programe. Statul ar trebui să se uite cu mare atenţie, nu neapărat la finanțarea zonei de reciclare, ci la zona de colectare. Acolo sunt problemele. Diferența de la 12% - adică gradul de reciclare în România - până la 100%, merge la groapa de gunoi“, a completat Marius Costache.

Totodată, acesta spune că, prin legislaţia actuală din România, se aplică mai mult principiul penalizării colectorului sau a reciclatorului şi mai puțin a producătorului sau a importatorului care pune un produs pe piaţă.

Pe aceasta cale, anul acesta, sistemul garanţie-returnare este o soluție pentru atingerea obiectivelor de reciclare iar sistemul pentru ambalaje vă fi implementat și în România.

Conform noii legislații privind sistemul de garanție – returnare sau sistemul garanție- depozit (SGR), comercianții care au structuri de vânzare cu o suprafață mai mare de 50 mp au obligația de a organiza puncte de returnare a ambalajelor, sisteme de colectare selectiva a ambalajelor returnabile, sisteme de colectare ambalaje de sticla, PET, doze de aluminiu etc.

Prevederile legale privind preluarea ambalajelor în vederea reciclării și colectarea selectiva a acestora indică folosirea de sisteme de colectare manuală sau sisteme automate de colectare. Prin sistemul de garanţie-depozit se colectează aproximativ 20% din deșeurile generate într-o gospodărie.

În acest sens, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) se angajează că până în 2025 să utilizeze ambalaje 100% reciclabile, iar sticlele PET să fie compuse din 50% conținut reciclat. De asemenea, industria se angajează să colecteze peste 90% din ambalajele sale, să reducă amprenta de mediu a ambalajelor pe care le pune pe piață și să folosească mai multe ambalaje reutilizabile.

“Pentru putea atinge aceste obiective, producătorii de băuturi răcoritoare au nevoie de o colaborare strânsă atât cu autoritățile, cât și cu cetățenii, care trebuie să devină conștienți de necesitatea colectării și reciclării ambalajelor pentru băuturi. În acest sens, industria derulează programe educaționale îndreptate cu precădere spre tineri”, a declarat ANBR pentru Ziare.com.

Reciclarea deșeurilor trebuie să se transforme în obișnuință și în Romania. Este nevoie de educație în școli

Pentru o industrie de reciclare viabilă este nevoie de o comunicare și cooperare între consumatorii finali, comercianții care introduc pe piață materialele reciclabile și autorități. Cu toate că au fost introduse sisteme de colectare selectivă prin care se încearcă selectarea materialelor reciclabile direct de la sursă, aceste sisteme nu sunt eficiente din multe motive:

• recipientele de colectare sunt vandalizate;
• companiile care operează aceste sisteme ridică în același timp recipientele, amestecând deșeurile.

“Practicile neadecvate de gestionare a deșeurilor au condus la un număr mare de depozite de deșeuri neconforme și la depozitarea neadecvată a unor cantități mari de deșeuri care continuă să fie generate în natură”, a declarat directorul Ecosmart Union, Iulian Stoicescu.

"Problema mare la noi este că autoritățile locale, cu toate că sunt obligate de lege, nu colectează separat și că atare volumul transportat este foarte mare. Statul pierde undeva la peste 4 miliarde de euro. Tot ce înseamnă deșeuri reciclabile dacă ne gândim la cantitățile care pot fi redate în circuitul economic, în economia circulară. N-am înțeles niciodată de ce nu se dorește acest lucru. Este foarte simplu să colectăm selectiv", a declarat reprezentantul EcoCivica, Dan Trifu.

Până în 2025, România ar trebui să recicleze 50% din ambalajele de plastic

În plus, de la 1 ianuarie 2021, România este nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea nereciclată de plastic pe care o introduce pe piață. În prezent, reciclam 14% din totalul deșeurilor generate la nivel național. Până în 2025, în România ar trebui să reciclate 50% din ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă.

“Deși au fost făcute investiții masive în ceea ce privește industria de reciclare din România (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a investit aproape 7 milioane de euro spre exemplu), colectarea selectivă la nivel de conștientizare, atât în ceea ce privește persoanele fizice cât și în ceea ce privește persoanele juridice, este precară”, a mai declarat Iulian Stoicescu.