Instagram - aplicatia de top a maimutarelii

Lansata in 2010 si cumparata de Facebook in 2012, Instagram are astazi peste un miliard de conturi active lunar (in 2012, numarul era de 30 milioane). Cea mai larga categorie de utilizatori sunt tinerii intre 18 si 29 de ani, iar situatia pe grupe de varsta se prezinta astfel: 18-24 ani: 75%, 25-29 ani: 57%; 30-49 ani: 47%; 50-64 ani: 23%; peste 65 ani: 8%.

De ce e preferata de tineri? Pai, pentru ca forma de exprimare e predominant vizuala, iar cuvȃntul scris e in mod ostentativ dat la o parte si lasat, simbolic, in seama hashtag-ului. Facebook-ul, oricȃt de blamat ar fi, se diferentiaza de Instagram prin natura mesajului vehiculat. Implica si actul gȃndirii, nu doar pe cel al perceptiei vizuale. Utilizatorii pot citi stiri, se pot informa cu privire la subiectele preferate, isi pot scrie opiniile despre evenimentele care au loc...

Pe Facebook, imaginea si video-ul sustin cuvȃntul scris, care este catalizatorul ideilor exprimate. Ȋn schimb, Instagram-ul elimina acest efort al creierului si te indoapa cu elemente de natura vizuala. Fotografiile si filmuletele evoca o lume filtrata in luminile curcubeului, o lume cu zȃmbete, machiaj abundent, peisaje idilice, botox si silicoane, tatuaje, piscine, mese exotice, apusuri paradisiace, asezonate cu mesaje pozitive, majoritatea in engleza.

Instagram-ul te debranseaza de la realitate, dar nu transportȃndu-te intr-o feerie Disney, ci prin alimentarea propriilor frustrari. Te delecteaza pentru a te vȃri in depresie. Realitatea e atȃt de intensa ca nu-ti mai vine sa te intorci in lumea fada in care iti duci existenta. Si multi chiar ajung sa nu o faca decȃt nevoiti.

Elementul de snobism care a prins viata aici mai mult ca oriunde altundeva e hashtag-ul. Ȋsi face din abundenta simtita prezenta. Poti intȃlni zece, douazeci de hashtag-uri la o singura postare, toate condensari apologetice ale unei stari unice, imbatatoare, din vecinatatea nirvanei si a intelepciunii budiste. Joy, fairytale, happiness, marvelous, incredible, amazing, blessed, sublime, heaven, blessing, sun, clearwater, love, luxury, precious, fantasy, guerlain, goddesslife, trust, believe, confidence...

Credeti ca Henri-Cartier Bresson, daca ar fi realizat in zilele noastre celebra fotografie cu tinerii dormind in vagonul unui tren, si-ar fi impodobit postarea de pe "Insta" cu #relax, #sweetdreams, #love, #trainoflife, #youth, #noworries, #mosenepelagene etc.?

Ideea unei fotografii e sa-l lasi pe celalalt sa traga concluziile, oricare ar fi, nu sa i le sugerezi sau, mai rau, sa i le servesti mura-n gura. Ȋn general, privitorul e inzestrat cu suficienta inteligenta emotionala pentru a savura fara proptele atmosfera evocata intr-o imagine. Ei bine, mai putin utilizatorul de Instagram. Daca e zapada, trebuie sa existe #snow, daca e la mare, #sand, #sea sau #ocean, daca rȃde, musai #smile samd. De neinteles este ca buna parte din persoane sunt trecute bine de 35 de ani.

Ȋn apararea lor, chipurile, exista premisa ca hashtag-ul (spre exemplu, #joy) ingaduie vizualizarea pozelor cu manifestarile de bucurie ale utilizatorilor de pe intreg mapamondul accesȃnd hashtag-ul in cauza. Insa e o justificare patetica, pentru ca nimeni nu e interest in mod real de alte postari branduite cu #joy. Toti o fac crezȃnd sau sperȃnd ca restul vor fi dornici sa se afle de postarea lor.

Preocuparea e asupra #joy-ului personal, nu al altora. Pe cine intereseaza o poza banala cu #joy-ul unui bulgar din Plovdiv, al unui brazilian dintr-o favela, ori al Mariei din Suceava, aflata in vacanta la Eforie? Si, ganditi-va, intr-o singura zi sunt uploadate 95 de milioane de fotografii si 250 de milioane de story-uri.

Instagram-ul e focalizat in mod obsesiv pe propria persoana. Orice altceva exista doar ca scroll la plictiseala. Contul personal reprezinta un templu al venerarii eului. Sau, mai corect spus, al supraeului. E un vehicul de autopromovare a unei imagini stupid exagerate a propriei persoane. Nimanui nu-i pasa de hashtag.

Ȋnsa etichetarea starii de spirit dezvaluie doar o bucatica din comportamentul de turma al abonatilor la Insta. Cealalta iese la suprafata daca intelegem ca nicio postare nu e gratuita, trȃntita la intȃmplare. Contul o fi menit sa consolideze statutul social si personalitatea jucausa si trendy a utilizatorului, dar pozele - tocmai de aceea - sunt facute intotdeauna pentru altii. Rareori o poza e plasata pentru propria placere. Placerea e legata ombilical de reactia celorlalti. De aceea, rostul principal al imaginii e de a fi remarcata.

A merge in Grecia fara a posta poze inseamna sa ratezi unul din scopurile vacantei. Vacanta poate fi plictisitoare, dar devine mai putin plictisitoare daca arati ca locul este #heavenonearth, iar tu te simti #grateful si ai parte de #megafun. Si, invers, vacanta poate fi foarte reusita, dar, cu toate astea, parca nu intr-atȃt de reusita daca nu afla si altii cȃt de reusita a fost.

Ce se poate constata de aici? Ca lumea a uitat sa se bucure in sine. Tinerii indeosebi, dar nu numai, incapabili sa discearna autenticitatea clipelor traite, cauta sa cuantifice calitatea acestora preponderent prin raportarea la impresia lasata ceilalti. Fericirea si bucuria sunt depline doar daca stȃrnesc admiratia si/sau invidia. Si-au pierdut caracterul intim. Instagram-ul a devenit, din acest motiv, un teren manos pentru transmiterea semnalelor subliminale. Fotografiile si story-urile hranesc ego-ul, dar adesea au o destinatie specifica: sa fie receptionate de X. Da, da, X, stii tu care! Ȋntre noi fie vorba, farmecul story-urilor ar scadea fulgerator daca nu s-ar putea afla cine a cotrobait prin el.

Aceasta e, sa zicem, partea #fun a aplicatiei. La capitolul #serious, nu prea e de ras.

Ȋn 2020, aproximativ 3.8 miliarde de oameni utilizau aplicatiile de socializare virtuala, adica mai mult de jumatate din populatia lumii, iar timpul mediu petrecut zilnic de un utilizator totaliza 144 de minute in 2019. Aproape doua ore si jumatate.

Pentru 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii estima durata obisnuita a unei vieti la 72 de ani si, tinȃnd cont ca, astazi, multi copii utilizeaza Instagram si Facebook de la 10 ani, anticipa ca aproximativ 6 ani si 8 luni vor fi consumati utilizȃnd aplicatii de social media (cazul cel mai optimist). Daca adaugam si alte prognoze, cum ar fi ca dormim aproximativ 26 de ani si jumatate, ne uitam la TV 8 ani si 4 luni, iar cumparaturile, activitatile casnice

si mesele zilnice ocupa alti 7 ani si 5 luni, rezulta ca ramȃne destul de putin pentru a-ti trai efectiv viata.

Sau, in traducere in limbaj hashtag sofisticat, pentru a #LiveLifetotheFullest & #LiveLaughLove.

Ȋnsa instrainarea de lumea reala e numai o fateta. Alte consecinte, la fel de grave, sunt devalorizarea autoritatii academice si culturale, demonetizarea modelelor autentice si minimalizarea importantei educatiei ca sursa principala de cunoastere, autocunoastere si, mai ales, de reusita in viata.

Instagram, TikTok si alte aplicatii similare vor contribui semnificativ in viitor la exacerbarea analfabetismului functional. Un numar crescand de tineri va deveni nu atȃt reticent, cȃt opac la ideea instruirii clasice. Dispretul pentru gramatica se va intensifica, iar cuvȃntul scris - nu doar corect, ci scris, pur si simplu - va plictisi iremediabil, fenomenul fiind acum inca in stare incipienta, chiar daca avanseaza dramatic. Aprecierile (like-urile) vor lua locul introspectiei si gȃndirea critica va fi inlocuita de hashtag.

Influenceri precum Selly, Nicole Cherry si Dorian Popa vor avea un cuvȃnt mai greu de spus decȃt o autoritate oarecare. Modelele precumpanitoare se vor discerne dintre "personalitatile" de pe asemenea aplicatii, iar la loc de cinste vor figura mereu - ma opresc la spatiul virtual autohton - alde Bianca Dragusanu si Alex Bodi. Ȋntrucȃt accentul va cadea pe "poza", acestor "personalitati" li se vor alatura, in background, legiunile de profesionisti ai mintii, trupului si sufletului (speakeri motivationali, make-up stylists, nail artists, psihologi si doctori esteticieni, antrenori de fitness samd).

Sarlatanismul va prospera ca nicicȃnd, iar manipularea - gratie acestor aplicatii - va intra intr-o noua era de prostire a maselor care, indraznesc a spune, vor fi din ce in ce mai lobotomizate (un eufemism gratios pentru superficiale) si mai expuse imposturii.

Evadarea in online din iuresul cotidian si cenusiu va deveni o alegere ieftina si constanta, iar povestile "vedetelor", care isi vor delecta "indragitii fani" cu insight-uri din asa-zisa lor viata pigmentata cu glamour, zen si iubire, vor avea intȃietate asupra ternei vieti personale, mai ales cȃnd aceasta e punctata de probleme. Extragerea sporadica, dar frecventa si brutala, din viata reala (limitata progresiv la activitatile care asigura supravietuirea si indeplinirea obligatiilor sociale formale) se va transpune in spatiul public prin apatie fata de lumea in care traieste si indiferenta fata de proiectele civice.

Dependenta in exces de aceste forme de pseudointeractiune va submina increderea in capacitatile si talentele individuale si, cand esecurile personale vor testa rezilienta la greutati, cinismul si dezinteresul pentru tot se vor impleti cu artagul si dispretul fata de autoritati si societate, gasite ca responsabile pentru dezamagirile pe care cu greu le poate infrunta, culminand, daca nu cu negarea insemnatatii propriei vieti, in mod cert cu minimalizarea sensului acesteia.

Iar in acel punct, forta combinata a un milion de hashtag-uri si aprecieri va intrema utilizatorul vlaguit al acestor aplicatii cȃt refrenul unei manele de pe TikTok mimata de buzele cauciucate ale Biancai Dragusanu.

Herbert Spencer, filozoful darwinismului social, care vedea in evolutie dovada ca materia se rafineaza intr-o forma complexa si coerenta, pretindea ca "indemanarea la biliard e semnul unei tinereti irosite". A murit in 1903, nu a apucat sa asiste la felul in care materialul uman isi rafineaza indemanarea pe Insta.

Mihnea Rudoiu a absolvit Academia Tehnica Militara si Facultatea de Stiinte Politice. A debutat la Editura Humanitas cu romanul "A toi, cuando tu no estas" si, de-a lungul timpului, a colaborat la reviste si platforme online precum Dilema Veche, Cultura, Vice si Republica. E pasionat de calatorii si are o slabiciune pentru cinematografia franceza. A fost observator ONU in Sudan si Congo.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mark Zuckerberg anunță o schimbare majoră în aplicațiile WhatsApp, Facebook și Instagram

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a anunțat recent o actualizare majoră în toate platformele sociale ale companiei Meta, inclusiv WhatsApp, Facebook, Instagram și Facebook Messenger....

Alertă de securitate: vulnerabilități critice descoperite în televizoarele LG

Specialiștii în securitate informatică de la Bitdefender au identificat patru vulnerabilități majore în sistemele de operare LG WebOS, versiunile 4 până la 7, care echipează televizoarele...