Romania, locul 48 in clasamentul libertatii presei, intre Papua Noua Guinee si Senegal STUDIU

Publicat in fiecare an incepand din 2002 de "Reporterii fara frontiere" (RSF), Indicele mondial pentru libertatea presei este un instrument important de advocacy. Influenta sa asupra guvernelor este in crestere. Multi sefi de stat si de guvern se tem de publicarea sa anuala.

Indexul claseaza 180 de tari si regiuni in functie de nivelul de libertate a jurnalistilor. Este un instantaneu al situatiei libertatii presei bazat pe o evaluare a pluralismului, independentei presei, calitatea cadrului legislativ si siguranta jurnalistilor din fiecare tara si regiune. Nu clasifica politicile publice chiar daca guvernele au in mod evident un impact major asupra clasamentului tarii lor. Nu este un indicator al calitatii jurnalismului in fiecare tara sau regiune.

In anul 2021 primele 10 locuri ale clasamentului se prezinta astfel:

1. Norvegia
2. Finlanda
3. Suedia
4. Danemarca
5. Costa Rica
6. Olanda
7. Jamaica
8. Noua Zeelanda
9. Portugalia
10. Elvetia

Romania ocupa locul 48, aflandu-se intre Papua Noua Guinee (47) si Senegal (49).

Autorii studiului mentioneza despre Romania urmatoarele:

"Viziunea guvernului despre jurnalism si libertatea de exprimare incurajeaza cenzura si autocenzura. Mecanismele de finantare a mass-media sunt, in multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propaganda.

In acelasi timp, informatiile despre proprietarii mass-media sunt ascunse publicului. Consiliul National al Radiodifuziunii a incetat sa puna la dispozitie aceste informatii pe motiv ca incalca legislatia privind protectia datelor.

In timpul crizei coronavirusului, lipsa transparentei si comunicarea slaba intre oficiali si mass-media a subminat accesul la informatii si credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali si ai sectorului de stat au intarziat sau au blocat informatiile despre rechizite medicale si alte cheltuieli care ar trebui sa diminueze efectele pandemiei.

In timpul starii de urgenta, guvernul a anuntat o politica controversata care vizeaza interzicerea platformelor online care promoveaza stiri false si teorii ale conspiratiei, dar, in practica, a avut ca efect cresterea profilului lor.

Pentru a combate dezinformarea si a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare si constientizare a publicului media. Dar initiativa a fost criticata pe scara larga din cauza lipsei de transparenta si a unor criterii calitative in ceea ce priveste alocarea finantarii, care au ajuns sa favorizeze o serie de mijloace de comunicare cu renume si sa incurajeze autocenzura."

Fără abateri profesionale în cazul morților de la Spitalul Sf. Pantelimon, relevă raportul comisiei interne. Posibilă depășire gravă de competență a unei asistente

Nu a existat "nicio abatere profesională" care să fi determinat decesul a 20 de pacienţi, în perioada 4-7 aprilie, reiese din raportul comisiei interne de analiză a Spitalului Clinic de...

Noua țintă a conspiraționiștilor: ”Mașinile electrice, bombe amorsate”. De ce fake news-ul periclitează progresul

Dezinformarea în creștere din Europa Centrală și de Est amenință să deraieze progresul unui mod de transport mai sustenabil. Noua țintă a ”fake news” devin vehiculele electrice,...