Avem prea multi sau prea putini morti? A fost sau nu o mare pacaleala? Top fake news-uri si conspiratii despre COVID-19 Interviu

Vineri, 08 Mai 2020, ora 08:29
33539 citiri
Avem prea multi sau prea putini morti? A fost sau nu o mare pacaleala? Top fake news-uri si conspiratii despre COVID-19 Interviu
Fotomontaj Ziare.com

Autoritatile ne ascund mortii din spitale. Autoritatile ne mint, ca sa ne sperie: oamenii acestia erau batrani si bolnavi cronic, au murit de cu totul alte boli, nu de COVID-19.

Sunt doua teze care circula cu intensitati similare si care intretin anxietatile sociale in vremuri destul de complicate, cand Uniunea Europeana a ratat startul, iar Rusia si China au incarcat agenda.

Cum se naste o stire contrafacuta si unde prinde teren? Conteaza cat de educat e publicul sau altele sunt mecanismele care il fac pe om sa creada mai degraba o conspiratie decat un adevar frust? Ajungem tot la Rusia daca mergem pe firul dezinformarilor despre pandemie?

Am vorbit cu Alina Bargaoanu, expert in cadrul grupului la nivel inalt pentru combaterea stirilor false al Comisiei Europene, despre fake news-urile care au aparut imediat dupa declansarea pandemiei de SARS-CoV 2 si conditiile lor de posibilitate.

Autoritatile ne ascund mortii de COVID-19 versus decesele sunt din alte cauze si sunt fals trecute la COVID-19, sa ne sperie. Cum apar teoriile conspirationiste?

O perioada de criza majora precum cea pe care o traversam, mai ales ca este o criza legata de sanatatea persoanei (deci de o nevoie de baza), este, in mod natural, caracterizata de multe stari emotionale: nesiguranta, anxietate, nevoie de orientare.

Prin forta lucrurilor, suntem mai vulnerabili, mai susceptibili de a fi influentati, avem nevoie de repere, de lucruri clare care sa restabileasca, macar aparent, ordinea intr-o stare de haos instalata aproape instantaneu. Teoriile conspiratiei se "impaca" foarte bine tocmai cu aceasta nevoie de a restabili ordinea intr-o lume haotica, de a conferi un sens unor aspecte care par sau chiar sunt fara sens, vin de nicaieri, sunt invizibile (cum este cazul virusului Sars-Cov-2).

Mai ales intr-o lume preponderent laicizata, precum este cea in care traim, teoriile conspiratiei intr-o perioada de criza majora iau locul meta-teoriilor cu privire la zeii care isi revarsau mania pe bietii muritori sau la pacatele necredinciosilor care trebuie mantuite printr-o suferinta majora individuala sau colectiva. Acesta ar fi mecanismul general.

In situatia pandemiei de COVID-19, exista si factori suplimentari de agravare/ amplificare a teoriilor conspirationiste, dintre care as enumera:

- ascensiunea platformelor digitale si a mecanismelor de viralizare (mecanisme care mizeaza de cele mai multe ori tocmai pe emotiile noastre negative si pe tentatia noastra de a crede ca suntem centrul universului, pe cale de a descifra un adevar fundamental, tinut ascuns pana acum);

- competitia dintre diversi actori (statali, non-statali sau chiar in interiorul aceluiasi stat) competitie pentru interpretare, pentru influenta care creeaza naratiuni paralele, contradictorii, chiar opuse;

- complexitatea reala a crizei de sanatate (spre exemplu, disputa "morti cu COVID" vs. "morti de COVID" ne va urmari, probabil, mult timp de acum incolo, si nu am in vedere neaparat situatia din Romania);

- erorile/ gafele/ pauzele de comunicare la nivel oficial - intr-un climat emotional pe precum cel despre care am vorbit, orice ezitare, contrazicere, revenire intra in malaxorul interpretarii, al excesului de interpretare.

Ce fake news-uri au circulat in aceasta perioada a pandemiei? Legate de SARS-CoV2 sau nu in mod obligatoriu.

La nivel global, au fost identificate cateva valuri de conspiratii/ fake news/ naratiuni toxice cum le-am numit:

a. naratiunile toxice cu privire la originea virusului (virusul este creat intr-un laborator (cu variatii ale locatiei); ca sa sustina sau, dimpotriva, sa perturbe interesele unei mari puteri (iarasi, cu variatii), sa sustina interesele "ocultei", ale "bogatilor", sa instituie o "noua ordine mondiala"; "sa scape de varstnici", "de saraci", de "migranti"; sa distraga atentia de la schimbarile climatice sau opusul, sa rezolve problemele climatice; sa faciliteze sau, dimpotriva, sa opreasca instalarea tehnologiei 5G;

b. naratiunile toxice cu privire la leacuri/ tratamente/ chiar vaccinuri care, alternativ, ne sunt "ascunse", "inaccesibile", "refuzate", "furate", "copiate" sau in care noi nu credem "pentru ca nu suntem pregatiti sa le primim"; dintre leacurile-minune care au circulat in spatiul public romanesc, amintesc: vitamina C, apa sarata, lamaie amestecata cu bicarbonat, otet, cuisoare, medicamente ieftine (doar 10 lei), chiar vaccinuri pe care cineva (tot un actor din gama celor mai sus enumerati) le "fura"/ "copiaza"/ "ascund";

c. naratiunile toxice referitoare la vaccinare; tot "cineva" vrea sa ne vaccineze cu forta, sa ne introduca un cip sub piele; din diverse motive - alternativ: pentru a ne controla, pentru a ne supraveghea, pentru a ne imbolnavi, pentru a distruge familia traditionala, pentru a distruge "gena responsabila pentru credinta in Dumnezeu";

d. naratiunile toxice cu privire la masurile de izolare, de carantinare, respectiv de ridicare graduala a restrictiilor; interesant este ca, odata cu discutia despre ridicarea graduala a restrictiilor, au reaparut naratiunile negationiste, potrivit carora avem de-a face cu o "mega-pacaleala", o "mega-inselatorie"; la limita, la inceputul pandemiei, indoiala cu privire la caracterul nu neaparat contrafacut, dar amplificat al crizei era, poate legitima, sau de inteles.

Va relatez ca intre 8 si 11 martie eu inca eram la Boston, pe 10 martie inca discutam cu colegele de la Schorenstein Center for Misinformation de la Harvard Kennedy School daca nu cumva masurile de carantina pe care tocmai le luase Italia in acel weekend sunt excesive; dar reluarea acestor naratiuni cu privire la caracterul exagerat, chiar manufacturat al crizei, dupa ce avem un numar coplesitor, as spune chiar socant, de decese in tari precum Marea Britanie, SUA, Italia, Spania - mi se pare un lucru care depaseste putin chiar limitele intelegerii.

Eu am fost izbita de raspandirea aparent globala a acestor naratiuni toxice, de caracterul lor izbitor de uniform, in ciuda faptului ca ele au circulat sub aparenta unui continut hiperpersonalizat, transmis prin mijloace dintre cele mai personalizate (conversatiile de pe Whatsapp sau de pe mesageria Facebook, postarile de pe Facebook, venite de la prieteni, prin intermediul paginilor cu acces restrictionat).

Explicatiile pentru caracterul izbitor de uniform al acestor naratiuni toxice sunt, din nou, multiple: o stare de incertitudine generalizata, o eventuala sursa comuna/ posibil mai multe, dar si esecuri la nivel de leadership de a prelua fraiele comunicarii publice (inclusiv la nivel global sau regional).

Care sunt conditiile pentru ca oamenii sa poata fi astfel manipulati? Ma gandesc ca trebuie sa existe si un teren fertil, la receptor.

Cu siguranta exista conditii de susceptibilitate la nivelul receptorilor, nu cred ca trebuie sa conspiram si noi in legatura cu teoriile conspiratiei. Dincolo de actori intentionati, de erori de comunicare, exista, asa cum am spus, o stare emotionala care ne predispune pe toti la anumite mesaje; mesaje care mizeaza pe dorinta de orientare, de conversatie, de transmitere mai departe (vezi indemnul asociat de cele mai multe ori naratiunilor toxice despre care am vorbit - "distribuie masiv", "transmite mai departe", "fa-o pentru binele parintilor/ bunicilor/ copiilor tai").

Marker-ii retorici ai acestor mecanisme de viralizare sunt relativ usor de recunoscut: "pune-ti singur mintea la contributie", "adevarul e simplu", "fa tu calculele", "iti lasam tie libertatea de a alege", "cineva important/ bine conectat [doctor, laureat al premiului Nobel, asistent de la spitalul x] rupe tacerea".

In plus, asa cum am spus, aceste mesaje si naratiunile aferente acestor mesaje mizeaza si pe dorinta noastra de a fi in centrul actiunii, "in linia intai", cum se spune acum, pe perceptia ca suntem atat niste "victime" (ale "ocultei", ale "bogatilor", ale "strainilor" - intr-un cuvant, ale unei "conspiratii"), cat si "eroi" capabili de a demasca respectiva conspiratie.

V-as da o veste proasta si v-as spune ca, potrivit cercetarii pe care am facut-o in perioada 20-23 martie pe marginea a cinci naratiuni conspirationiste (credeti-ma ca nici nu prea conteaza care, intuitia mea este ca orice naratiuni am fi pus in chestionar, rezultatele ar fi fost oarecum aceleasi), nu am detectat diferente notabile din punctul de vedere al variabilelor socio-demografice (educatie, gen, mediu de rezidenta).

Mai ales pentru variabila educatie, este un rezultat tulburator, care ar putea sa ne puna mai mult in garda. Este un mit ca doar "altii" - mai ales "persoane needucate" - raspandesc sau se incred in conspiratii.

(Pentru cei interesati, rezultatele pot fi accesate AICI)

In ultimii ani, s-a vorbit despre fake news cu trimitere la campaniile de manipulare de la diverse scrutine din statele europene. Putem merge si acum pe fir, catre un administrator al fake news-urilor din aceasta perioada?

Rapoartele preliminare publicate de portatul EU vs. Disinfo, proiectul emblematic al East StratComm Task Force creat in cadrul Serviciului de Actiune Externa al Uniunii Europene, sunt foarte bogate in exemple pe care, cu instrumentele specifice de analiza, expertii EastStratComm au reusit sa le detecteze in aceasta perioada.

Exemplele vizeaza atat continutul (multe dintre naratiunile despre care am vorbit si eu se regasesc in analizele expertilor EastStratComm), cat si modalitatea de distributie si amplificare (site-uri fantoma sau cu origine incerta, boti, troli, retele, comportamente neautentice pe retelele sociale).

Si Facebook a publicat in aceasta perioada multe rapoarte cu privire la astfel de modalitati de amplificare neautentica a continutului, a dezactivat conturi, pagini publice.

Interesant este ca, spre deosebire de EastStratComm, care se lanseaza pe probleme de continut (de exemplu, propaganda anti-occidentala, anti-NATO, anti-americana), rapoartele Facebook precizeaza ca dezactivarea acestor retele in timpul pandemiei nu are atat de mult legatura cu continutul, cat cu simularea unui comportament neautentic pe platforma (conturi false, conturi multiple, retele de boti, fabrici de like-uri sau de clickbait).

As mai adauga in acest punct si ca nu cred ca se poate vorbi despre o sursa unica a naratiunilor toxice, a conspiratiilor, a fake news-urilor, cum ziceti, in aceasta perioada si cred ca vorbim despre o situatie mult mai complexa.

Daca ar exista o astfel de sursa unica, unitara, clara si fara echivoc, atunci cum s-ar explica raspandirea globala, izbitor de asemanatoare, a acestor naratiuni toxice, independent de regiunile geografice, de aliantele care, vrem nu vrem, au si o conotatie geografica?

Cum de o naratiune conspirationista pe care o asociem, de foarte multe ori, cu dovezi, cu "masurile active" ale fabricii de troli de la St. Petersburg, se intalnesc, cam in aceeasi forma, in Australia, in India, in America, posibil chiar in Rusia?

In plus, de multe ori, naratiunile conspirationiste circula intr-un fel de clustere, de aliante, formeaza un gen de ciorchine; de exemplu, conspiratia referitoare la 5G se intersecteaza cu relatarile si pozitiile (unele chiar oficiale) care vizeaza responsabilitatea Chinei pentru declansarea pandemiei, dar se cupleaza si cu naratiunile despre "vaccinarea obligatorie (de fapt, fortata)", "distrugerea familiei traditionale", "implantarea de cipuri", "conspiratia condusa de Bill Gates" nici nu mai stim de ce.

Care sunt cele mai bune mecanisme, instrumente pe care le are un stat pentru a contracara fake news-urile? Guvernul roman a decis sa inchida site-urile care raspandesc astfel de lucruri. E o masura buna, cea a sanctiunii sau/si e nevoie de mai mult?

Apararea impotriva dezinformarii, a asaltului conspirationist, a bombardamentului (dez) informational sau emotional nu poate fi decat de tipul "whole-of-society approach", intr-o traducere mai libera, o aparare de tip strategic, cuprinzator, nu sectorial si nu segregat.

Cum am argumentat de multe ori, apararea este in primul rand o chestiune de leadership. Leaderhship in sensul cel mai profund, inclusiv leadership intelectual, public, leadership in planul ideilor.

Foarte probabil, criza medicala se va prelungi cu o criza economica si sociala cel putin de aceleasi proportii. Din criza - indiferent de ce aspect avem in vedere, au iesit si vor iesi bine statele, natiunile, comunitatile coezive, in care increderea in autoritati se cupleaza si cu increderea in sine si cu raportarea la reguli, in care ethos-ul anti-institutional este tinut la marginea spatiului public, chiar in afara lui.

Polarizarea, politizarea, deciziile emotionale, prevalenta emotiilor, ideilor preconcepute si a interpretarilor semi-digerate in fata faptelor si intereselor, incapacitatea de a ajunge la un minim consens pe un numar oricat de mic de fapte, interpretari si interese - sunt inamici invizibili, la fel ca virusul SARS-Cov2, dar cu efecte posibil la fel de devastatoare.

De multe ori, nu numai la noi, dar si in democratii mult mai consolidate, neincrederea, indoiala, afirmatiile exotice au fost promovate si de decidenti sau de figuri proeminente la nivel intelectual.

Problema este ca, suplimentar, noi, in Romania, am imprumutat din acest "spirit al veacului", pe care probabil l-am copiat, fara prea multe precautii critice, de prin alte parti. Problema este ca noi am imprumutat acest spirit (al polarizarii, al confruntarii) fara a beneficia de o anumita rezilienta statala, institutionala, chiar fara o traditie a culturii politice care sa ne fereasca, macar in situatii extreme, de diferite basculari.

In mod concret, referindu-ma la intrebarea dumneavostra despre inchiderea site-urilor acuzate ca "raspandesc stiri false de natura de a crea o stare de panica in randurile oamenilor", as spune ca, din ce am vazut, respectivele site-uri corespund descrierii avute in vedere de reglementarea respectiva: cele mai multe dintre ele raspandeau tocmai acele naratiuni toxice, despre care am vorbit mai inainte, in special cele legate de vaccinarea fortata, scopurile "ascunse", de fapt, "malefice" ale "ocultei", ale "globalistilor".

O eventuala concluzie privind relativa ineficienta a masurii de inchidere s-ar baza pe cel putin trei constatari:

1. unele dintre ele continua sa "emita" pe Facebook, paginile de Facebook dedicate exista (fie ca arhiva, fie ca modalitate de transmitere, in continuare, a acelorasi naratiuni sau a unora noi);

2. unele dintre ele au reaparut sub forma de site, dar cu extensia schimbata (din .ro in .com sau .eu);

3. exista postari, video-uri, meme la fel de violente, de toxice, uneori de o violenta chiar mai accentuata, nota bene raspandite uneori si de persoane respectabile, chiar de figuri publice (nu am in vedere deloc acum mesaje politice, din partea politicienilor, pe care le-as lasa, in acest punct, deoparte).

Am in vedere mesaje sau naratiuni de tip xenofob, rasist, extermist, care cauta culpabilizarea colectiva a unor intregi categorii socio-profesionale, a unor grupuri etnice, demonizarea sau excluderea lor din conversatia publica.

Unul dintre narativele intretinute de Rusia si China a fost acela al dezbinarii UE, pe fondul crizei pandemice. UE nu ar fi fost suficient de solidara, suna acest narativ, mai ales cu Italia, tara care a cunoscut o adevarata drama umanitara. E acesta un fake news? Cum evaluati, in acest registru, raspunsul UE?

As aminti faptul ca aceasta tema/naratiune a dezbinarii UE este una cu care s-a intrat in pandemie; este o tema care s-a cristalizat in urma crizei euro si a masurilor de austeritate care au pus pe pozitii adverse nordul si sudul zonei euro.

Este vorba despre o rana deschisa, resentimentele sintetizate in formule de genul "greierii nordului vs. lenesii sudului" nu cred ca disparusera complet in momentul in care a aparut pandemia.

Terenul, fondul emotional, daca vreti, pentru ca Italia sa se simta ca "o noua Grecie", numai ca, de data aceasta, cu decese, multe decese la activ, erau pregatite de multa vreme.

A contribuit si faptul - recunoscut intr-un mod onest chiar de catre presedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen - ca reflexul initial, nu numai in UE, ci peste tot in lume, a fost unul la nivel national: inchiderea granitelor, oprirea transportului aerian, alocarile bugetare, achizitiile de materiale sanitare, chiar un tip de "batalie" pentru asigurarea acestora.

Cel putin din cum se vad lucrurile de la Bucuresti UE pare sa fi recuperat din acest decalaj initial, in ceea ce priveste perceptia de solidaritate, actiune comuna, prestigiu si, mai ales, competenta.

Au existat actiuni de comunicare generoase si foarte potrivite, dupa parerea mea, de la nivelul liderilor europeni; o invoc din nou pe Ursula von der Leyen, cu celebrul sau discurs din data de 16 aprilie, prin care cerea "scuze din inima" ("heartfelt apology") Italiei pentru faptul ca "Europa nu a fost alaturi de ea la inceputul crizei".

Cred ca examenul de solidaritate, de rezilienta al Uniunii Europene vine de abia de acum incolo, in contextul crizei economice si al masurilor care se cer luate pentru a reface circuitele economice si tesutul social, pentru a lupta impotriva somajului, impotriva schimbarilor climatice, pentru a asigura tranzitia verde, pentru a asigura o crestere sustenabila si, mai ales, echitabila pentru cetatenii europeni.

As indrazni sa spun, oricat ar parea de dur, ca este posibil ca acel clash greu de uitat intre Italia si decidentii europeni (greu de uitat atat de catre italieni, cat si de ceilalti cetateni ai UE) sa ni se para, in momentul in care va incepe batalia pentru resurse, un fel de varsta a inocentei.

Sa speram ca Uniunea Europeana va trece acest examen, un examen care este al lumii intregi.

Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Cîrstoiu îi răsucește cuțitul în rană Gabrielei Firea: „Poate și eu aș fi trăit mai visceral ceea ce a simțit domnia sa”
Candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, a declarat vineri, într-o întâlnire cu organizaţia PSD Sector 6, că vrea să îi mulţumească personal Gabrielei...
#Covid SARS fake news Rusia UE , #stiri false