Legea fiscal bugetară ar putea fi considerată neconstituțională. Ministerul Justiției a indicat grave încălcări ale Constituției

Înainte de asumarea răspunderii de către premier și membrii guvernului pentru proiectul Legii privind măsurile fiscal-bugetare, Ministerul Justiției a emis un aviz favorabil care atacă însă, cu argumente care se întind pe 36 de pagini, caracterul eterogen al proiectului, amintind din primele rânduri că CCR a decis deja în 2020, că o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare. Avizul ridică problema încălcării a numeroase articole din Constituție, semnalând totodată și o multitudine de inadvertențe, erori, probleme de predictibilitate, de ambiguitate, inconsecvențe și, pe alocuri, chiar posibile încălcări ale drepturilor omului. La suma de obiecții ale Ministerului se adaugă avizul nefavorabil de luni al Consiliului Economic și Social, prin care se argumentează punctual motivele pentru care măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei.

Documentul emis de Ministerul de Justiție a constituit și baza de la care au plecat membrii opoziției Cătălin Drulă (USR) și Ludovic Orban (Forța Dreptei) în momentul în care au sesizat Curtea Constituțională cu privire la caracterul neconstituțional al legii propuse de Coaliția PNL-PSD.

Jurnaliștii cursdeguvernare.ro au sesizat că ședința de guvern prin care s-a adoptat oficial actul normativ a început fără ca grupurile parlamentare să cunoască documentul oficial pregătit la guvern, legea fiind urcatî pe site-ul Parlamentului cu 15 minute după ora programată pentru începerea ședinței.

Problemele de constituționalitate ale Legii privind măsurile fiscal-bugetare

Avizul ministerului Justiției conține 36 de pagini de observații privind legalitatea și constituționalitatea pachetului de legi pe care guvernul și-a asumat răspunderea.

Riscuri privind caracterul eterogen al normelor

Ministerul Justiției a invocat decizia nr. 61/2020 emisă de Curtea Constituțională și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ambele făcând referință la faptul că o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare.

Prin Art. 114 din Constituție, totodată, orice proiect/propunere legislativă și, ulterior adoptării, orice lege trebuie să aibă un obiect de reglementare unitar și nu eterogen.

Aceste trei mențiuni legale atacă faptul că proiectul de lege vizează modificarea simultană a mai multor legi care reglementează numeroase segmente economice, creșteri de impozite, cote de TVA, reduceri de facilități fiscale, descentralizări ale cheltuielilor bugetare, reorganizări ale instituțiilor de stat, prevederi legate de disciplina economico-financiară a numeroase instituții de stat, măsuri legate de fiscalitate și reducere a evaziunii fiscale, printre altele.

Ministerul Justiției a propus în acest sens reanalizarea soluției de angajare a răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege supus analiză pentru a regândi caracterul eterogen al acestuia.

Procedura de angajare a răspunderii Guvernului nu a parcurs pașii reglementați de CCR

Conform cu două Decizii ale Curți Constituționale citate de Ministerul de Justiție, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate indirectă de adoptare a unei legi, care trece peste pasul de dezbatere a acesteia printr-o procedură legislativă ordinară, ci prin dezbaterea unei probleme de natură politică legată de rămânerea sau demiterea Guvernului. Totodată, o angajare de această natură a Guvernului poate grăbi procesul de adoptare în Parlament atunci când este nevoie de a ”coagula o majoritate parlamentară, dar și de a surmonta actele obstrucționiste ale opoziției în cursul dezbaterilor legislative”.

Pe scurt, Ministerul Justiției susține că metoda juridică folosită de guvern să expedieze procesul de trecere a legii prin Parlament nu a urmărit pașii expuși de CCR în acest sens și nu s-a conformat contextului legal în care angajarea Guvernului trebuie să aibă loc.

Mai mult, decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea poate și cenzurată de Parlament prin depunerea unei moțiuni de cenzură care, dacă este adoptată cu majoritatea constituțională necesară, are ca efect demiterea Guvernului. Deci dacă Legea privind măsurile fiscal-bugetare nu este adoptată, procedura folosită de Executiv pentru a expedia procesul dictează că Guvernului i se va intenta moțiune de cenzură.

Probleme în formularea reglementărilor fiscale

În cazul calculării impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor, Ministerul Justiției a sesizat că unele formulări și modificări din textul legii contrazic art. 139 din Constituție: ”Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. Astfel, avizul îndeamnă adăugarea prevederii conform căreia măsurile ar trebui să fie însoțite de un ordin al ministrului finanțelor să fie publicate în Monitorul Oficial.

Mai mult, avizul ridică problema că aplicarea unui impozit obligatoriu pe cifra de afaceri a băncilor suprapus impozitului pe profit deja reglementat legal presupune introducerea a două impozite distincte a căror baze impozabile se suprapun parțial și ar putea fi considerată o injustă așezare a sarcinii fiscale. Ministerul impune astfel obținerea unui punct de vedere din partea Consiliului Concurenței.

Punctele 4 – 10 din aviz fac referire la alte detalii din lege care implică neclarități în adoptare și punere în practică a măsurilor fiscale, iar punctul 11. chiar aduce în discuție erori de citare și trimiteri greșite făcute în textul legii (”trimiterea la art. 500 4 este incorectă având în vedere că reglementarea propusă nu conține art. 500 4).

Alte măsuri propuse de guvern în lege sunt considerate impredictibile și în contradicție cu alte articole din Constituție (de exemplu, stabilirea în sarcina cumpărătorului a unui alte obligații fiscale decât cea avută în vedere la încheierea unui antecontract și plata avansului determină o impredictibilitate a normal, contrar art. 1. alin (5) din Constituție.

În cazul mai multor prevederi, formulări de tipul ”de la 1 ianuarie 2023 la 31 decembrie 2023” fac ca măsurile, deși adoptate – de pildă – în decursul lunii octombrie, să facă măsura să aibă caracter retroactiv.

Probleme în formularea măsurilor de disciplină economico-financiară și de descentralizare a unor servicii publice

Printre primele obiecții ale Ministerului Justiției se referă la caracterul ambiguu, neclar, inconsecvent și impredictibil al formulărilor utilizate în această parte a legii. Formulări precum ”entitate publică”, ”autoritate publică de interes central sau local”, ”autoritate de reglementare”, ”autorități centrale asimilate ministerelor”, ”entități publice de interes național asimilate” pot lăsa loc de interpretări diferite și o aplicare neunitară a normelor.

Alte formulări ambigue acuzate de aviz sunt ”măsurile specifice rezultate din aplicarea prevederilor prezentei legi” în cadrul Art. XIV, alin. (2), sau referiri la ”comisiile și comisiile de specialitate menționate prin caracterul de persoană juridică al acestora”, textul nefiind de natură să confere precizie cu privire la natura juridică aplicabil entităților menționate.

Măsurile fac referiri la puncte din Codul Administrativ care nu există, conțin sintagme redundante, repetitive sau din contră, formulări care sună similar dar nu sunt uniformizate în textul legii creând neclarități (”reorganizarea structurilor funcționale”/”reorganizarea activității”).

Neclaritatea cu privire la datele de impunere a normelor se repetă și în cazul capitolului dedicat cheltuielilor bugetare. În condițiile incertitudinii legate de momentul exact în care legea va fi promulgată, mențiunile specifice legate de date de la care unele măsuri vor intra în vigoare (precum frecvența datei de 1 octombrie 2023) vor face măsurile să aibă caracter retroactiv în cazul în care promulgarea legii va avea loc după această dată. Toate aceste instanțe contravin articolului 15, alin. (2) din Constituție.

Măsurile legate de cheltuielile bugetare conțin specificații cu privire la abonamentele de telefonie mobilă ale angajaților instituțiilor publice (”Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă”). Avizul Ministerului de Justiție arată că lipsa clarității cu privire la procedura prin care eventualele depășiri ale costului vor fi suportate de beneficiar ar putea crea premisele încălcării art. 44 din Constituție cu privire la dreptul la proprietate privată, observație la care se face referire de mai multe ori pe parcursul documentului.

În privința măsurilor de comasare, disponibilizare a angajaților și restructurare a unor instituții publice și autorități locale aparținând aparatului de stat, Ministerul Justiției a explicat că încă de la Art. XXX din lege în care se definesc tipurile de instituții care se vor supune măsurilor, că lipsa unui acord expres al structurilor asociative ale autorităților administrațiilor publice locale cu privire la măsurile propuse se poate considera o încălcare a autonomiei locale, garantate de art. 120 din Constituție.

Cel puțin opt aliniate distincte din lege au caracterul unor măsuri restrictive de drepturi fundamentale ale omului, încălcând art. 41 și 44 din Constituție.

Probleme în formularea măsuri cu privire la combaterea evaziunii fiscale

Ministerul de Justiție reclamă în primul rând faptul că deși titlul capitolului se referă la combaterea evaziunii fiscale, conținutul normelor vizează de fapt ”măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite”.

Mai mult, ambiguitatea definirii unor acte presupus ilicite poate duce, conform avizului, ca orice operațiune lucrativă de ”producere, administrare ori înstrăinare de bunuri” sau prestare de servicii din care rezultă venituri, la o obligativitate a conformării fiscale și alte interdicții: adică orice formă de înstrăinare de bunuri din care derivă un venit ar trebui fiscalizată: ”Vânzarea de către o persoană fizică a unui imobil este o operațiune din care rezultă venituri, dar va fi considerată activitate lucrativă și face sau nu obiectul interdicției?”.

Și în această categorie sunt ridicate multiple probleme de ambiguitate, incertitudine, impredictibilitate a urmărilor aplicării legii, precum și impunerea unor contravenții care ridică probleme de echitate, proporționalitate și discriminare, prin dublarea amenzilor sau aplicarea unor contravenții mult mai mari decât altele deja specificate în Codul Rutier (în cazul pct. 7 al Art. LXI)

Cumulativ, cuprinsul legii încalcă flagrant sau lasă loc unei posibile premise de încălcare a cel puțin 12 articole din Constituție, cu caracter repetat pentru majoritatea și atacând alineate distincte (Articolele 1, 15, 41, 44, 56, 61, 108, 114, 120, 121, 139, 147).

Avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social

Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil, în şedinţa de luni, proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, arătând că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei.

Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, ori, acest dezechilibru trebuie ajustat; acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească.”

CES susține că creşterea fiscalităţii stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru; mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal; restricţiile referitoare la facilităţile acordate IMM-urilor sunt nejustificate. Mai mult, CES susţine că supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală.

”În general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcţionată către consumatori/beneficiari şi automat se va reflecta în preţurile care vor creşte din nou”, arată autoritatea economică. Conform CES, impozitarea pe cifra de afaceri va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca un TVA.

CES a mai menționat faptul că introducerea unui impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare si aplicarea lui la bunurile achiziţionate înaintea intrării în vigoare a legii are un caracter retroactiv şi încalcă principiul securităţii juridice, conform căruia contribuabilii trebuie să poată să se bazeze pe legislaţia existentă atunci când iau decizii financiare legate de achiziţia de bunuri și că taxarea specială a vehiculelor cu o valoare mai mare de 375.000 lei, această măsură ar putea bloca eforturile europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Un alt aspect problematic cu privire la această prevedere este că actuala reglementare omite excluderea firmelor de leasing de la plata impozitului special: ”un aspect foarte grav este acela că efectele pe termen imediat şi mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei", se menţionează în document.

Google a extins accesul la aplicația Gemini. Ce dispozitive o pot descărca

Google a extins accesul la aplicația Gemini, deschizând posibilitatea utilizării sale chiar și pentru telefoanele mai vechi, începând cu cele care rulează Android 10. Aplicația Gemini,...

Cele mai utilizate aplicații de pe noul Apple Vision Pro

Apple a lansat oficial în Statele Unite, pe 2 februarie, primul său headset de realitate mixtă, Apple Vision Pro. Acesta vine cu o ofertă bogată de peste 600 de aplicații și jocuri special...