Istoria neromanțată a Daciei Lăstun, mașina de oraș proiectată de comuniști la ordinul lui Ceaușescu. Cum a ajuns un eșec în doar trei ani

Liderii regimului comunist din România au avut în anii '80 ideea de a realiza o mașină ieftină pe care să și-o poată permite și românii mai săraci. Așa a apărut Dacia 500 Lăstun, autoturismul românesc de mici dimensiuni, fabricat între anii 1988 și 1991 la Timișoara.

Producția a avut loc la fosta uzină Tehnometal din Timișoara, devenită ulterior Întreprinderea de Autoturisme Timișoara, iar primul lot de autoturisme a fost pus în vânzare în ianuarie 1989. Costa circa 50.000 de lei, sensibil mai ieftin decât o Dacie 1300 care se putea cumpăra cu cel puțin 70.000 de lei.

Mașina a apărut în perioada în care tot ce conta în România era economisirea de resurse. Lăstunul trebuia să consume puţin, iar costurile de fabricaţie să fie minime. Era proiectată ca noua mașină de oraș a românilor.

Conceptul inițial prevedea un autoturism economic pentru transportul urban cu o capacitate maximă de 2+2 persoane (2 adulți și 2 copii), un consum mic de până la 3 litri/100 km și o viteză maximă de 70 km/h. Motorul în patru timpi care echipa modelul Lăstun avea 2 cilindri paraleli verticali, 499 cc, 22,5 CP și un consum de 3,3 l/100 km în regim constant, respectiv de 4,5 l/100 km în ciclu urban. Cutia de viteze era manuală, cu patru trepte, iar schimbătorul de viteze era amplasat la volan (precum la modelele Trabant). Tracțiunea era pe față, iar toate frânele erau cu tamburi. Era echipat cu pneuri de dimensiuni 125 SR 12 și jante de 3,5 țoli. Viteza maximă de deplasare era de 106 km/h.

Caroserie de rășini sintetice

Caroseria era în două volume de tip hatchback, cu 2 uși și hayon, fabricată din rășini sintetice rezistente la coroziune. Greutatea mașinii era de 590 kg, iar a motorului de 67 kg. Au existat trei serii ale modelului Lăstun. Prima serie avea toate elementele de caroserie din fibră de sticlă, ușile din fibră de sticlă, fără tapiserie la interior, scaunele îmbrăcate în vinil, stopuri mici, fără lumini de mers înapoi și grila frontală integrată în capotă.

A doua serie avea elemente de caroserie atât din tablă, cât și din fibră de sticlă, uși din tablă, tapisate la interior și scaune îmbrăcate în vinil sau tapisate. Ultima serie, fabricată doar după 1989, avea toate elementele de caroserie din tablă, stopuri mari, late, cu lumini de ceață și de mers înapoi, hayon cu yală exterioară, grila frontală separată de capotă, iar la unele modele ștergător de lunetă.

În anul 1989, în cadrul Târgului Internațional București, a fost expus prototipul Lăstun cu caroserie alungită. În această variantă, autoturismul putea să transporte patru persoane în condiții de confort sporite, păstrând un spațiu și pentru bagaje.

Calitate foarte slabă

Producția a durat până în anul 1991, în acest interval fiind produse doar câteva mii de unități. În 1992, Guvernul a închis fabrica de la Timișoara, motivând ca Lăstunul nu mai este competitiv. Insuccesul modelului este pus pe seama calității slabe. După 1989, posesorii de maşini Lăstun s-au grupat într-o asociaţie şi au cerut să fie despăgubiţi, întrucât, în numai câteva luni, maşinile lor au ajuns la ”fier vechi”.

Principalele defecțiuni anunțate de proprietari erau următoarele: contactul de pornire se blochează, timoneria carburatorului s-a deformat, bobina de inducţie s-a ars, uşile nu se închid bine, iar apa pătrunde în interior, toba de eşapament a căzut, defecţiuni la pompa de benzină, cutia de viteză blocată. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor s-a sesizat şi a făcut demersuri pentru interzicerea producției mașinii și scoaterea de pe piață a celor existente.

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Ce a făcut Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, săptămâna asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezintă viitorul și de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu experții și a vedea cum pot fi create noi...