Fostul deputat PNL Marin Anton – condamnat pe fond la 5 ani de pușcărie pentru o mită de 5,3 milioane de euro – așteaptă pe data de 10 mai decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care va arăta dacă hotărârile date de Curtea Constituțională și de Înalta Curte pe tema prescripţiei sunt compatibile sau nu cu legislația europeană în cauzele de corupție și fraude cu fonduri UE. Instanța de la Strasbourg a fost sesizată cu întrebări care vizează ignorarea acestor hotărâri în cazurile de mare corupție.
Ghinionul lui Marin Anton a fost că magistratul Damian Dolache a fost desemnat judecător pentru supravegherea privării de libertate la Penitenciarul Slobozia, astfel că pe data de 20.02.2023 cauza a fost repusă pe rolul altui complet, format din judecătoarele Adriana Adina Radu (președinte) și Claudia Jderu.
Marin Anton aștepta ca mulți alți inculpați constatarea prescripţiei faptelor în dosarul în care a fost condamnat pe fond la 5 ani de pușcărie pentru luare de mită.
La termenul de marți, 25 aprilie, Anton Marin a ascultat cum procuroarea DNA a pus concluzii de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea pe rolul CJUE a sesizărilor trimise de Curtea de Apel București (în dosarul lui Doru Boștină, denunțătorul lui Sebastian Vlădescu din dosarul mitelor companiei Swietelsky) și de Curtea de Apel Brașov (în dosarul lui Aristotel Căncescu).
Procuroarea DNA a arătat că, în cazul lui Căncescu, sesizarea CJUE de către magistrații brașoveni rămâne valabilă, chiar dacă Înalta Curte a anulat-o ulterior printr-o decizie de strămutare.
„Există o decizie a CJUE în cazul Ungariei (C2010/06) potrivit căreia instanțele ierarhic inferioare pot menține o sesizare (n.r. – a CJUE) chiar dacă o instanță superioară o anulează. Pentru aceste motive, noi reiterăm solicitarea principală de sesizare a CJUE (n.r. – inițial respinsă de completul condus de magistratul Damian Dolache) și în subsidiar solicităm suspendarea procesului până la pronunțarea CJUE pe data de 10 mai”, a declarat procuroarea de ședință a DNA.
Anton Marin, aflat în poziție de drepți lângă boxa goală a arestaților, s-a dezumflat vizibil la auzul solicitării DNA.
Avocatul acestuia a încercat să se opună elegant: „Aș avea obiecțiuni cu privire la legătura acestei decizii (n.r. – a CJUE) cu cauza de față, aici nu vorbim de fraude cu fonduri europene. În dreptul național, desființarea unui înscris (n.r. – se referă la anularea sesizării CA Brașov la ICCJ) echivalează cu inexistența acestuia”.
Cele două judecătoare s-au sfătuit în particular și au decis amânarea dezbaterilor până după data de 10 mai, pentru a afla hotărârea CJUE. Cauza a fost amânată pe data de 15 mai, când un martor va fi audiat prin videoconferință.
Scandalul prescripției a ajuns pe masa magistraților de la Curții de la Strasbourg, care urmează să decidă dacă judecătorii români pot ignora sau nu deciziile instanței de control constituțional în măsura în care acestea creează, prin aplicare, un risc sistemic de impunitate.
În dosarul lui Marin Anton, Curtea de Apel București a respins solicitarea DNA și a acordat cuvântul pe apel pe data de 12 ianuarie.
Procurorii DNA au arătat că Marin Anton trebuie să meargă la pușcărie pentru mita de 5,3 milioane de euro, iar avocatul fostului liberal a solicitat achitarea pe motiv că fapta nu există. Ca să fie sigur, apărătorul a solicitat, în subsidiar, aplicarea deciziei CCR pe tema prescripţiei și încetarea procesului penal.
Marin Anton a primit câte un an de pușcărie pentru fiecare milion de euro luat cu titlul de mită în 2009, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru modernizarea Aeroportului „Henri Coandă”.
Ideea i-a aparținut lui Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, care a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, deoarece a recunoscut faptele.
Din datele dosarului reiese că Marin Anton și Mihai Adrian Ionescu au cerut o mită-record în 2009 în numele partidului din care făceau parte, adică PNL.
Ironia a făcut ca, în ianuarie 2019, Marin Anton să fie demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu, după ce afirmase că familia lui va vota cu PSD dacă acest partid va da ordonanța privind amnistia, în condițiile în care era trimis în judecată pentru luare de mită în acest dosar.
La individualizarea pedepselor, instanța a detaliat aspectele de care a ținut cont la pronunțarea hotărârii de condamnare.
Detaliile se regăsesc în motivarea deciziei de condamnare, obținută de Ziare.com:
Pe data de 8 ianuarie 2018, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe:
„În anul 2009, se afla în derulare un contract modernizare a Aeroportului Internațional Henri Coandă, în cadrul căruia, în executarea actului adițional nr. 9/07.12.2007, începuse proiectarea unui nou terminal. Statutul țării noastre de membru al UE, precum și perspectiva aderării la spațiul Schengen impunea o reactualizare a obiectivului de investiții, concomitent cu aprobarea, la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor indicatori tehnico-economici actualizați. Compania internațională care avea de executat lucrările la noul terminal predase proiectul și întreaga documentație către beneficiar - Compania Națională Aeroporturi București (C.N.A.I.B.) la finalul anului 2008 și urma ca aceasta din urmă să se ocupe de obținerea avizelor și aprobărilor necesare demarării lucrărilor”, notează procurorii DNA în rechizitoriu.