Scandalul început în 2019 între Victor Ponta și Marian Vanghelie se va tranșa defintiv la Curtea de Apel București pe data de 7 octombrie.
Fostul premier a reputat o primă victorie la Tribunalul București, care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plătească 80.000 de euro cu titlul de daune de imagine. Fostul edil al Sectorului 5 a spus despre Victor Ponta că „le lua banii oamenilor de afaceri” pe vremea când era premier.
Tribunalul București arată în motivarea hotărârii prin care l-a obligat pe Marian Vanghelie să-i plăteasă daune morale lui Victor Ponta – consultată de Ziare.com – unde se opresc „declarațiile politice” sau afirmațiile făcute în virtutea „dreptului la liberă exprimare” și unde începe răspunderea delictuală.
În acțiunea civilă, Victor Ponta scria că Marian Vanghelie a făcut afirmații denigratoare la adresa lui, preluate și rostogolite ca atare de o parte a presei.
„În fapt, în data de 23 mai 2019, pârâtul (Marian Vanghelie – n.r.) a declarat într-un interviu acordat ştirilor Antena 3, că „Victor Ponta – în fosta calitate a lui de prim-ministru – le lua bani oamenilor de afaceri”, declaraţii ce au fost preluate în conţinutul a două articole de capital.ro cu titlul „Dezvăluiri şocante despre Victor Ponta: Le lua banii!”, precum şi de cotidianul.ro cu titlul: „Spaga de milioane de euro în sediul SRI”. Aceste afirmaţii sunt neadevărate şi tendenţioase şi sunt de natură a aduce grave prejudicii subsemnatului, în calitate de om politic. În prezent este cofondator şi preşedinte al Partidului PRO România şi care consider că se bucura de o popularitate în creştere în rândul românilor. Scopul afirmaţiilor pârâtului în spaţiul public a fost acela de a denigra persoana reclamantului, de a-i aduce prejudicii de imagine şi decredibilizării sale atât în faţa membrilor Partidului PRO România pe care îl conduc cât şi în faţa publicului larg, în încercarea de a-mi ştirbi demnitatea şi reputaţia de care mă bucur în spaţiul public. Toate afirmaţiile sunt cu trimitere directă la persoana reclamantului, iar menţionarea că ar deţine înscrisuri doveditoare în acest sens, face şi mai gravă fapta sa. (…) Nu se poate considera că pârâtul a exprimat un simplu punct de vedere cu privire la o anumită situaţie, ci a „informat” public fapte de corupţie ce ar fi fost săvârşite de reclamantului în timpul mandatului său în funcţia de prim-ministru”, notau avocații lui Victor Ponta în acțiunea depusă în instanță.
Avocații au cerut daune de 80.000 de euro, iar instanța le-a acordat încuantumul solicitat, fapt care rareori se întâmplă într-o asemenea speță. Ultimul cuvânt îl va avea Curtea de Apel București, acolo unde Marian Vanghelie a atacat soluția civilă.
Instanța a parcurs transcriptul interviului dat de Marian Vanghelie pentru a vedea ce a spus exact fostul edil al Sectorului 5 și a reținut următoarele afirmații:
Judecătorul civil a reținut în motivare că afirmațiile lui Marian Vanghelie cu privire la Victor Ponta nu pot fi calificate ca „opinii”.
„Din simpla lectură a afirmaţiilor rezultă că acestea nu au caracterul unor judecăţi de valoare, pârâtul imputându-i reclamantului săvârşirea unor fapte precise, determinate de un grad de pericol social extrem de ridicat, fapte care, în anumite condiţii, pot întruni elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă, ameninţare, abuz în serviciu, pârâtul mai acuzându-l direct şi în mod repetat pe reclamant că s-ar fi folosit de funcţia sa de prim ministru pentru a influenţa actul de justiţie în scopul precis şi determinat de a trimite oameni de afaceri, adversari politici şi alte persoane incomode pentru persoana reclamantului în închisoare şi că reclamantul face parte din structuri de putere cu caracter mafiot. Însă, nici în decursul interviului şi nici în decursul judecăţii, pârâtul nu a prezentat nicio o dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale, lipsite de orice fundament real iar faptul de a acuza anumite persoane implică obligația de a furniza o bază reală suficientă și că inclusiv o judecată de valoare se poate dovedi excesivă dacă este lipsită total de o bază reală”, notează instanța în motivarea hotărârii.
Instanța de fond a statuat că Vanghelie nu se poate prevala de prevederile de drept intern sau internațional care reglementează libertatea de exprimare.
„Chiar dacă reţinem că pârâtul a făcut aceste afirmaţii în baza dreptului său la liberă exprimare consacrat de art. 70 al. 1 Cod civil şi de art. 31 din Constituţie, totuşi exerciţiul acestui drept nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, după cum rezultă din art. 31 al. 6 din Constituţie, iar niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, după cum rezultă din prevederile art. 15 Cod civil. Este adevărat că limitele criticii admisibile sunt mai ample față de un om politic, vizat în această calitate decât față de un simplu particular: spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor sale atât din partea ziariștilor, cât și din partea masei de cetățeni; în consecință, trebuie să arate o toleranță mai mare. Reclamantul este un om politic, iar activitatea sa politică, acţiunile sale şi probitatea sa morală pot fi considerate ca fiind chestiuni de interes general, care să fie supuse dezbaterii publice din partea celorlalți cetățeni, însă dezbaterea publică trebuie să se fundamenteze fie pe fapte, fie pe judecăți de valoare cu o bază factuală suficientă care nu există în prezenta cauză în care pârâtul nu a prezentat niciun minim de dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale”, scrie judecătorul în documentul citat.
Mai mult, instanța reține că Marian Vanghelie a făcut afirmațiile cu rea-credință, din răzbunare după ce Victor Ponta l-a exclus din partid.
„Deşi limitele criticii admisibile sunt mai mari în cazul politicienilor, această critică trebuie să respecte anumite limite, ţinând cont în special de protecţia reputaţiei şi drepturilor celuilalt iar referirea la persoane determinate, cu menţionarea numelor şi funcţiilor acestora, implică pentru pârât obligaţia de a furniza o bază factuală suficientă afirmaţiilor sale iar din conţinutul interviului nu rezultă că aceste afirmaţii au fost făcute cu bună credinţă, ci mai degrabă caracterul revanşard al acestor afirmaţii din partea pârâtului care îl consideră pe reclamant responsabil de distrugerea carierei sale politice:
„Eu sunt sănătos, am venit din arest … sunt pregătit în continuare să mă bat, chiar dacă nu mai sunt în PSD şi m-a dat el afară, am reuşit să fac un alt partid tocmai ca să nu mă intereseze!”, iar în emisiune, pârâtul a făcut sugestii evidente, afirmații și imputări referitoare la săvârșirea unor fapte de natură să supună reclamantul desconsiderării sau oprobriului public, afirmațiile fiind făcute în mod evident cu intenția de a ofensa.
(…) Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pârâtul şi-a exercitat dreptul la liberă exprimare cu rea credinţă, în mod excesiv şi nerezonabil, iar afirmaţiile denigratoare de genul celor făcute de pârât sunt apte, prin ele însele, să afecteze onoarea şi reputaţia reclamantului iar afirmaţiile referitoare la fapte determinate, care sunt susceptibile de a fi probate, făcute în absenţa oricăror dovezi care să le susţină, nu se bucură de protecţia art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, mai arată instanța.
Renunt sa cer daune de la... Vezi tot