Maria Grapini susține că minoritățile sexuale nu sunt discriminate în România. „Nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai”

Marti, 14 Septembrie 2021, ora 16:133517 citiri
Maria Grapini susține că minoritățile sexuale nu sunt discriminate în România. „Nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai”
Parlamentul European a adoptat cu 387 voturi pentru, 123 de abţineri şi 161 voturi împotrivă Rezoluţia privind drepturile LGBTIQ în Europa FOTO Facebook/Maria Grapini

Europarlamentarul PSD Maria Grapini a transmis marțu, 14 septembrie, că în România minorităţile sexuale nu sunt discriminate.

"Nu există, din punctul meu de vedere, nici în România, recent a fost un defileu cu aceste persoane aparţinând minorităţilor, nu există o discriminare, nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai sau de oriunde", afirmă Grapini. Ea adaugă că se simte "discriminată" ca majoritară în ţara sa.

Eurodeputata socialistă Maria Grapini a susţinut, la RFI, că a ajuns să se simtă discriminată în propria ţară, ca reprezentantă a majorităţii.

"Argumentarea rezoluţiei este incorectă, spune că această rezoluţie apare ca o nevoie, pentru că persoanele aparţinând acestei minorităţi sunt discriminate din punct de vedere social, economic, sanitar, inclusiv din punct de vedere cultural. Al doilea lucru: au la bază un studiu, eu am cerut pe baza transparenţei de care tot spunem că trebuie să folosim transparenţa în instituţiile europene, am cerut să văd cine a făcut studiul şi ce eşantion a fost luat, pentru că este foarte important, dacă studiul a fost făcut doar pe un eşantion al minorităţii, evident că este într-un anumit sens. Nu am primit nici acest răspuns. Nu există, din punctul meu de vedere, nici în România, recent a fost un defileu (variantă învechită pentru defilare - n.r.) cu aceste persoane aparţinând minorităţilor, nu există o discriminare, nu-i dă nimeni afară din avion, din sala de teatru, din tramvai sau de oriunde. Deci argumentarea a fost extraordinar de proastă", a declarat Grapini.

Ea a afirmat că s-a săturat ca "instituţiile europene să intre în subsidiarităţi".

"Eu m-am săturat ca instituţiile europene să intre în subsidiarităţi. Există state naţionale şi independente, avem constituţii, avem parlamente naţionale. Fiecare ţară să-şi stabilească prin Parlament drepturile cetăţenilor. Sunt de acord ca toată lumea să aibă acelaşi drept, dar eu mă simt ca o majoritară în ţara mea discriminată, pentru că nu facem decât legi şi în Parlamentul European le-am spus: voi semna şi voi vota vreo rezoluţie, când apare o rezoluţie şi pentru majorităţi", a arătat Grapini.

Parlamentul European (PE) a adoptat cu 387 voturi pentru, 123 de abţineri şi 161 voturi împotrivă Rezoluţia privind drepturile LGBTIQ în Europa, care reprezintă un semnal politic puternic către Comisia Europeană şi statele membre UE. Rezoluţia cere, printre altele, respectarea dreptului la viaţă de familie şi căsătorie, recunoaşterea statutului parental pentru persoanele LGBTI şi protejarea acestora de discriminare, hărţuire şi violenţă.

Parlamentul European atrage atenţia şi asupra ţării noastre, cerând „Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eşecul său repetat de a respecta hotărârea CJUE în speţa Coman, Hamilton şi Asociaţia ACCEPT şi pentru lipsa remediilor legale care au obligat reclamanţii să se adreseze la CEDO pentru apărarea dreptului lor şi compensaţii.” (punctul 10 al Rezoluţiei PE).

Adrian Coman şi Clai Hamilton au fost recunoscuţi ca soţi şi, implicit, ca familie, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi de Curtea Constituţională a României (CCR) în vara anului 2018. Mai mult, aceste două decizii reprezintă cele mai importante precedente juridice stabilite în ultimul deceniu pentru egalitatea persoanelor LGBTI în Uniunea Europeană şi în România.

Decizia CJUE, care stabileşte recunoaşterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex în dreptul european, cel puţin în materia liberei circulaţii, este una obligatorie pentru instanţele şi autorităţile publice din România. Decizia CCR recunoaşte, pentru prima dată, dreptul la viaţă de familie al femeilor lesbiene şi bărbaţilor gay în România şi indică, încă din 2018, faptul că Parlamentul trebuie să adopte o lege care să protejeze aceste familii.

În ultimii trei ani, ambele decizii au fost ignorate de puterea executivă, legislativă şi judecătorească. Instanţele, care ar fi trebuit să soluţioneze cazul de discriminare iniţiat de Adrian, Clai şi ACCEPT împotriva Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) şi Ministerului pentru Afaceri Interne, au eşuat. Judecătoria Sector 5 şi Tribunalul Bucureşti au invocat din oficiu excepţii procedurale, clamând o aberantă lipsă de interes a părţilor pentru rezolvarea cauzei, în loc să aplice deciziile instanţelor superioare. Astfel, judecătorii celor două instanţe au negat accesul nostru la justiţie şi la o soluţie pentru problema de fond: imposibilitatea soţilor Coman-Hamilton de a locui ca familie în România, din cauza refuzului IGI de a emite în 2013 un permis de şedere pentru Clai (cetăţean american), motivând discriminatoriu că România nu recunoaşte căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării. În urma eşecului justiţiei la nivel naţional, soţii Coman-Hamilton şi Asociaţia ACCEPT s-au adresat CEDO, procesul debutant pe 1 martie 2021. CEDO va dezbate încălcarea dreptului lor la căsătorie, nediscriminare, viaţă de familie şi acces la justiţie.

„Solicităm Guvernului României aplicarea de urgenţă a tuturor deciziilor CJUE şi CEDO care au constatat că România încalcă drepturile persoanelor LGBTI în domeniul liberei circulaţii, vieţii de familie, recunoaşterii juridice a identităţii de gen, libertăţii întrunirilor publice şi protecţiei faţă de infracţiuni motivate de homofobie şi transfobie. Aplicarea acestor măsuri, concret, înseamnă elaborarea de legislaţie şi politici publice, în cooperare cu societatea civilă LGBTI, pentru a stopa aceste violări de drepturi. Respectarea acestor decizii e o componentă esenţială a statului de drept, garantat prin Constituţie şi monitorizat în continuare de partenerii noştri europeni, ” a declarat Teodora Roseti Ion Rotaru, directoare executivă a ACCEPT.

În tot acest timp, practica autorităţilor nu s-a schimbat; Parlamentul nu a reglementat parteneriatul civil şi Guvernul nu a coordonat o reformă administrativă care să armonizeze legislaţia naţională cu cea europeană în materia liberei circulaţii pentru cetăţenii europeni. Această din urmă problemă este analizată şi de Comisia Europeană, care a declanşat în august 2020 o procedură de pre-infringement împotriva României, ultimul pas înainte de declanşarea procedurii judecătoreşti la CJUE pentru încălcarea legislaţiei UE prin neîndeplinirea obligaţiilor de către un stat membru. Prin procedura de pre-infringement se încearcă un dialog cu statul, înainte de a fi trimis în judecată de către Comisia Europeană.

Rezoluţia cuprinde o altă prevedere, cea de la punctul 8, prin care i se cere Comisiei Europene „să propună (o) legislaţie care să impună tuturor statelor membre să recunoască adulţii menţionaţi într-un certificat de naştere eliberat într-un alt stat membru ca părinţi legali ai copiluluia, indiferent de sex sau starea civilă a adulţilor şi solicită tuturor statelor membre să recunoască căsătoriile sau parteneriatele înregistrate în alt stat membru”.

Votul de luni este un mesaj clar transmis de Uniunea Europeană către instituţii şi statele membre de a avansa în reglementarea unor legi şi politici publice care să asigure drepturi egale pentru persoanele LGBTI. Această rezoluţie continuă acţiunile PE pentru egalitate LGBTI, precum rezoluţia Parlamentului European din martie 2021 care declară spaţiul Uniunii Europene o „Zonă de Libertate pentru Comunitatea LGBTIQ”. Comisia Europeană aplică deja de un an Strategia pentru Egalitate Persoanelor LGBTIQ adoptate în luna noiembrie 2020. Asociaţia ACCEPT salută aceste iniţiative ale Uniunii Europene prin care se urmăreşte ca toţi cetăţenii europeni să beneficieze de drepturi egale, indiferent de indiferent de orientarea sexuală sau identitatea de gen.