Cum a schimbat pandemia modul în care mâncăm. Noile gusturi ale generației Z

Cei doi ani ai pandemiei de Covid au adus schimbări pe toate planurile, inclusiv în modul în care oamenii mănâncă. În timp ce unii au fost mai atenți la alimentele pe care le consumă, alții au înlocuit adesea alimentele nutritive cu unele ușor de consumat, care oferă o senzație imediată de sațietate (de regulă carbohidrați) și au avut un program haotic al meselor principale ale zilei. Din cauza opțiunilor reduse și accesului limitat la restaurante, tot mai mulți oameni înlocuiesc mâncărurile tradiționale cu gustări.

Cei care spun că obiceiurile lor alimentare s-au îmbunătățit în ultimul an și jumătate raportează un consum crescut de legume și fructe ca fiind una dintre îmbunătățirile pe care le-au pus în practică, în paralel cu alegerea unor alimente de calitate mai bună și cu consumul crescut de mâncare gătită acasă.

Pandemia și-a pus astfel amprenta și asupra modului în care mâncăm, în moduri diferite în cazul celor care muncesc de acasă față de cei care s-au aflat în prima linie, nu doar personal medical și de ordine publică, ci și vânzători, personal de relații cu publicul etc. Majoritatea persoanelor care au început să lucreze de acasă afirmă că au devenit mai atenți la regimul și obiceiurile lor alimentare, precum și la calitatea alimentelor pe care le consumă; tot aceștia afirmă că de când lucrează de acasă gătesc mai mult sau au învățat să gătească.

În cazul lucrătorilor din prima linie, ultimul an și jumătate a adus un impact negativ în ceea ce privește obiceiurile alimentare. Aceștia au fost mai puțin atenți la alimentele pe care le consumă, au înlocuit adesea alimentele nutritive cu unele ușor de consumat, care oferă o senzație imediată de sațietate - de regulă carbohidrați - și au avut un program haotic al meselor principale ale zilei.

Un studiu realizat anual de gigantul american al industriei snack-urilor Mondelez împreună cu The Harris Poll și Next Atlas arată că în 2021 85% dintre cei intervievați consumau în fiecare zi o gustare ca să-și potolească foamea și una pentru a se răsfăța.

Potrivit studiului, generația Z (persoanele născute între 1997 și 2021) sunt mai predispuse să mănânce gustări pentru a atenua anxietatea (86%, față de 76% în total) și plictiseala (79%, față de 69% în total), în timp ce milenialii (persoanele născute între 1981-1996) sunt generația cea mai predispusă să consume gustări pentru a-și satisface nevoile nutriționale (85%, față de 78% în total). Generația X (persoanele născute între 1965 și 1980 citează confortul ca fiind motivul principal pentru a consuma snack-uri (85%, față de 82% în total).

”Există, de asemenea, o tranziție de la mesele tradiționale la snack-uri, 62% dintre persoanele intervievate declarând că au înlocuit cel puțin o masă cu o gustare. Această cifră este chiar mai mare în rândul generației Z - 75%. În timp ce șapte din 10 consumatori declară că mănâncă gustări în loc de mic dejun, doar aproximativ jumătate fac acest lucru seara (52%). Pe de altă parte, puțin sub jumătate (49%) dintre consumatori mănâncă gustări ca să se răsfețe dimineața, în timp ce 62% se rasfață seara”, spune Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață.

Motivele pentru înlocuirea meselor cu gustări sunt complexe, 91% declarând că mănâncă gustări pentru că sunt mai convenabile, 90% pentru că sunt proaspete, 85% le văd ca pe niște indulgențe, 84% pentru că sunt sănătoase.

Ce tipuri de gustări sunt preferate? 76% dintre persoanele care mănâncă snack-uri de două sau mai multe ori pe săptămână consumă biscuiți dulci, 74% preferă ciocolata, 69% biscuiți sărați, 66% chipsuri și 56% batoane diverse. Când vine vorba de ciocolată, 74% dintre persoanele intervievate spun că nu își pot imagina o lume fără ea.

Această tendință de tranziție către consumul de snack-uri a fost determinată în mare parte de social media. Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel mondial spun că social media i-a inspirat să încerce o gustare nouă în ultimul an (55%) - cu procentaje și mai mari ale generației Z (70%) și ale milenialilor (71%).

Un alt studiu realizat de IRI, în Statele Unite, relevă faptul că, atunci când vine vorba de gustări sărate, vânzările totale au ajuns la 23,9 miliarde de dolari în 2021, cu o creștere a vânzărilor în dolari de 5,1% de la an la an. Piața este dominată de chipsurile de cartofi, cu vânzări de 6,7 miliarde de dolari și chipsurile de tortilla, cu vânzări de 5,2% miliarde de dolari, urmate de snacksurile cu brânză, 2,3 miliarde de dolari, popcornul gata de consum și covrigei 1,2 miliarde de dolari. Cererea de snack-uri sărate în SUA este prognozată să crească cu 1,5% pe an până în 2025.

Dar gustările nu înseamnă doar dulciuri și snack-uri cu care te răsfeți. Consumatorii caută, de asemenea, gustări sănătoase care pot înlocui o masă. Consumul de gustări din carne uscată a crescut cu 12,9% de la an la an, cel de turte din orez/popcorn cu 12,3%, iar consumul de snack-uri din fructe uscate cu 6%.

Analiștii estimează că, la nivel global, piața gustărilor din carne va crește cu un CAGR de 7% și va ajunge la 14,5 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2029.

Participanții unui alt studiu afirmă că regimul lor alimentar constă în 30-40% carne, 30-40% legume și fructe și 20-40% lactate și ouă. Cu puține excepții, majoritatea participanților afirmă că legumele și fructele reprezintă o parte foarte importantă a regimului alimentar personal, principalul lor avantaj fiind aportul de vitamine.

Pentru mulți oameni, legumele reprezintă modalitatea tipică de „echilibrare” a prezenței cărnii la fiecare masă (ca aliment complementar). Legumele (inclusiv toate leguminoasele) sunt considerate drept modalitatea cea mai bună de a include în dietă vitaminele esențiale. Însă opțiunea este de regulă una de tip rațional: oamenii știu că legumele sunt sănătoase și încearcă să le includă în regimul lor alimentar, dar nu au un „atașament emoțional” real față de acestea, în timp ce proteinele animale, mai ales brânzeturile, generează un răspuns emoțional mult mai puternic.

„Modificările stilului de viață sau adaptarea comportamentului consumatorilor la un stil de viață mai alert îi determină pe aceștia să se orienteze către produse ușor și rapid de preparat. Consumatorul român este tot mai dispus să încerce produse inovatoare, de calitate, sănătoase, gustoase și ușor de introdus în dieta alimentară”, spune, la rândul său, Roxana Nănescu, specialist în marketing și comunicare.

Româncă îngrozită de condițiile de care are parte soțul ei în pușcărie: "Deja este agresat. I-a fost luată toată mâncarea de către colegi"

Penitenciarele din România se confruntă cu supraaglomerare, condiții de trai precare, probleme legate de igienă și acces la servicii medicale. Situațiile descrise de cei care ajung în...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...