In anul 1582, papa Grigore al XIII-lea a introdus un nou calendar, pentru a corecta inexactitatile aparute prin cumularea erorilor introduse de buclucasa luna februarie, pe atunci fixata constant la 28 de zile, an de an.
Bula papala prevedea ca ziua de 4 octombrie 1582 sa fie ultima din vechiul calendar iulian, iar dupa ea sa urmeaze 15 octombrie, prima din noul calendar gregorian, potrivit Infoniac.
A existat ziua de 30 februarie
Cele dintai zone aliniate oficial la calendarul gregorian au fost, fireste, dintre cele catolice: Italia, o parte din tarile Sfantului Imperiu Romano-German, Polonia, Spania, Portugalia. In alte tari, trecerea s-a facut treptat, cu rezerve atat din partea diferitor clase sociale, cat si din partea autoritatilor.
Cu titlu de exemplu, in Anglia s-a obiectat foarte serios ca o schimbare a calendarului ar putea prejudicia colectarea impozitelor la timp sau chiar sustragerea de la plata.
Suedia a folosit timp de 40 de ani propriul calendar, care nu concorda nici cu cel iulian, nici cu cel gregorian si care suporta modificari in fiecare 2-3 ani. Ca sa puna ordine in aceasta harababura, regele Carol al XII-lea a introdus in anul 1712 o zi suplimetara, 30 februarie, care insa nici ea n-a functionat multa vreme. Suedia a trecut definitiv la calendarul gregorian abia in 1753, cand ziua de 17 februarie a devenit 1 martie.
Tarile ortodoxe s-au aratat refractare de la bun inceput. Atat Patriarhul, cat si mitropolitii din diferite zone au blestemat noul calendar, socotindu-l "lucratura diavolului", fapt care a adancit falia, si asa adanca, dintre lumea catolica si cea ortodoxa.
Craciunul pe 7 ianuarie
Desi bisericile ortodoxe au mentinut ca valabil calendarul iulian pana in secolul XX, nevoia corelarii relatiilor diplomatice cu vestul a determinat unele autoritati rasaritene sa adopta calendarul gregorian, inainte ca acesta sa fie acceptat de biserica. In aceste state, adesea actele se intocmeau in dublu sistem, de exemplu: 11/23 februarie.
Intr-o prima etapa, cateva biserici au adoptat ceea ce s-a numit calendarul iulian revizuit, un fel de hibrid intre cele doua calendare: Grecia, Bulgaria, Romania, Polonia, Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Cipru. Biserica accepta sarbatorirea Craciunului pe stil nou.
Alte biserici, ca cea din Rusia, Serbia, Ierusalim, au acceptat si ele revizuirea, dar nu modificarea zilei de Craciun, de care nu se putea atinge nimeni, urmand sa se serbeze pe 7 ianuarie a anului urmator.
Putina lume stie ca in Rusia calendarul gregorian a fost oficilaizat abia de puterea comunista, in 1918, cand ziua de 31 ianuarie a fost urmata de 14 februarie a acelui an.
Romania a trecut la noul calendar in 1919
In Romania, noul calendar a fost adoptat in 1919, dupa incheierea Primului Razboi Mondial. Grecia l-a adoptata in 1924. Dar, in ciuda reactiei diferitor autoritati, multe segmente ale populatiei au mai pastrat in continuare multa vreme "stilul vechi". Asa se face ca, in Rusia de astazi, o mare categorie de ortodocsi, numiti "starobreazty", serbeaza Craciunul pe 7 ianuarie.
Profitand de prilej, multe familii il serbeaza insa de doua ori: odata pe stil nou respectiv la 25 decembrie (oficial) si a doua oara pe stil vechi, respectiv la 7 ianuarie.
Fireste, acesta poate fi si un pretext pentru a face o noua petrecere, bineinteles cu mancare din belsug si vodca berechet.
La noi in tara, exista minoritatea lipovenilor, romani de etnie rusa, care locuiesc in grupari compacte indeosebi in judetul Tulcea, dar si in Braila, Ialomita, Constanta si chiar in... Bucovina. Sunt renumiti in delta ca pescari si luntrasi din tata in fiu, consecventi ritualurilor stravechi.
Pentru ei, nu exista stil nou si nu exista alt Craciun, decat cel de la 7 ianuarie. Si sunt atat de legati de stilul si de traditia lor, incat nici macar regimul comunist n-a reusit sa le tulbure prea mult sarbatoarea.
2. "cand ziua de 17 februarie a... Vezi tot