Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Magazin > cercetare
A   A   A

Un creier mai mare este indicator al unei inteligente mai mari?

Un creier mai mare este indicator al unei inteligente mai mari?
Foto: Pixabay
Un creier mai mare garanteaza faptul ca suntem mai inteligenti? Este o intrebare care a framantat multi oameni de stiinta si care, in timp, a dus la rezultate contradictorii. Doua concluzii sunt, insa, certe: legile fizicii constrang posibilitatea de dezvoltare a capacitatilor noastre mintale, peste limitele actuale, iar tenhologia, inclusiv internetul, ne permite sa ne extindem mintea in afara corpului.

La nivel evolutiv al speciei noastre, volumul mare al creierului a reprezentat un avantaj, care ne-a permis sa devenim forma de viata dominanta de pe planeta. Totusi, daca luam in calcul capacitatea de a invata si a memora, comparand intre ei membrii speciei umane, un creier mai mare nu inseamna neaparat si mai bun. Astfel, in particular, un hipocamp mai mare nu este un indicator precis al capacitatilor noastre de memorare, informeaza Medicalxpress.
Santiago Ramon Y Cajal, biolog si laureat al premiului Nobel, care a realizat pentru prima data o harta ce ilustreaza structura creierului, a facut un experiment care demonstreaza ca albinele, desi creierul lor cantareste cateva miligrame, pot rezolva sarcini complexe. La polul opus, elefantii, posesori ai unui creier cu mult mai mare decat cel al albinelor, sunt ineficienti atunci cand sunt supusi la provocari similare. Explicatia: semnalele electrice traverseaza creierul elefantului de 100 de ori mai greu decat in cazul albinei, iar asta tocmai din cauza dimensiunii sale, potrivit Scientific American.

Pe de alta parte, un studiu recent demonstreaza ca, in cazul persoanelor in varsta, un hipocamp care are un volum mai mare reprezinta un indicator bun al capacitatii de memorare sau invatare doar in masura in care materia alba din jurul lui este intacta. Aceasta materie asigura formarea circuitelor cu celelalte regiuni cerebrale.
"Descoperirile noastre evidentiaza necesitatea de a masura nu doar dimensiunea hipocampului, ci si cat de bine este conectat la restul creierului atunci cand cautam markeri fizici ai declinului memoriei la adultii in varsta", explica Andrew Bender, autor principal al studiului si expert in epidemiologie si biostatistica al Universitatii Michigan, Statele Unite ale Americii.

Aceasta descoperire se dovedeste extrem de importanta in cazul persoanelor suferinde de afectiuni neurodegenerative, printre care si boala Alzheimer.
Astfel, daca o persoana are un hipocampus mai mare - ca urmare a interactiunilor sociale, activitatii fizice sau a unui nivel mai ridicat de educatie - medicii specialisti spun ca ar trebui luat calcul si modul in care respectiva regiune este conectata la restul creierului.
"Descoperirile noastre consolideaza o perspectiva in crestere ca studierea schimbarilor produse de inaintarea in varsta, legate de invatare si memorie, pare mult mai informativa in intelegerea diferitelor modele ale declinului cerebral si cognitiv, in contrast cu studierea unei regiuni cerebrale unice", a declarat dr. Bender.

Cu toate astea, oamenii de stiinta nu au incetat sa cerceteze cum s-ar putea mari dimensiunile creierului uman.
Antropologii s-au intrebat daca femeile ar putea da nastere unor copii cu creiere mai mari decat cele actuale. O solutie ar fi ca evolutia corpului uman sa permita, in timp, largirea vaginului, astfel incat sa se poata naste copii cu creiere mai mari.

O alta ipoteza de sporire a inteligentei umane ar fi aceea ca, tot prin evolutia anatomica umana, creierul sa poata dezvolta mai multi neuroni. Potrivit tendintelor actuale din cercetarea stiintifica, o asemenea expansiune neuronala ar fi, deasemenea, impiedicata de limite fizice.
Mai multi neuroni nu ar insemna neaparat si o comunicare mai eficienta a acestora. Neuronii sunt conectati prin axoni si sinapse, conexiunile acestea fiind principalele linii de transmisie ale sistemului nerovos, asemenea cablurilor unui computer.
Axonii sunt foarte subtiri, iar siguranta transmiterii informatiei prin intermediul lor este pusa la indoiala de autorii unui studiu desfasurat la Universitatea din Cambridge.

Studiile actuale sugereaza mai degraba ca dimensiunea creierului este mai putin relevanta pentru devoltarea inteligentei.
Gradul de inteligenta al unei persoane, potrivit oamenilor de stiinta, este stabilit de organizarea creierului, activitatea sa moleculara si modul de functionare al sinapselor (punctul de legatura dintre neuroni), scrie, intr-un alt articol, Scientific American.
De altfel oamenii supraestimeaza importanta inteligentei. Practica si perseverenta contribuie mult mai mult la implinirea unei persoane, decat inteligenta.

Si totusi, ce schimbari ar genera un creier mai mare?
Cea mai intuitiva solutie prin care creierul ar putea deveni mai performant este cresterea dimensiunilor lui, iar acest gand a fascinat oamenii de stiinta, inca de acum 100 de ani.

Unul dintre avantajele unui creier mai mare este acela ca ar permite dezvoltarea unui numar mai mare de neuroni si l-ar ajuta sa creasca in complexitate.
Este limpede, insa, ca doar dimensiunea creierului nu este suficienta pentru a spori inteligenta, creierul elefantului fiind un exemplu semnificativ.

De altfel, dimensiunea creierului se afla in stransa legatura cu cea a corpului unei anumite creaturi - un corp mai mare are nevoie de un creier mai mare, care sa ii asigure functionalitatea si controlul tuturor organelor, si nu o inteligenta superioara.
Anatomistul olandez Eugene Dubois spune ca inteligenta ar putea depinde de rezerva de neuroni ramasa dupa ce functiile principale ale corpului sunt indeplinite - de exemplu, simturile. Astfel, inteligenta depinde de dimensiunea creierului, dar intr-o masura destul de mica.

Alte studii demonstreaza ca, pe masura ce creierul creste, se produc anumite schimbari subtile. Una dintre acestea este ca dimensiunea medie a celulelor nervoase creste.
Acest fenomen permite neuronilor sa se conecteze tot mai mult intre ei, pe masura ce numarul lor creste. Insa aceste celule sunt depozitate in cortex intr-o densitate mai mica, distanta dintre ele devine mai mare, astfel ca dimensiunea axonilor trebuie sa creasca, la randul ei. Prezenta unor axoni mai lungi inseamna un timp mai indelungat in care se produce schimbul de informatii dintre neuroni, astfel ca axonii se subtiaza.
Cercetatorii au mai descoperit ca, pe masura ce creierul creste, acesta se imparte in tot mai multe regiuni care corespund unor functii precum recunoasterea fetelor sau intelegerea limbajului.
Problema este ca aceste regiuni nu se dezvolta neaparat simultan cu cresterea in dimensiune a axonilor sau subtierea acestora, fapt care afecteaza inteligenta.
Pe masura ce creierul creste, o mare parte din volumul sau este dedicata mai degraba conectivitatii, decat celulelor individuale sau noilor regiuni, ceea ce, din nou, sugereaza ca dimensiunea creierului nu garanteaza mai multa inteligenta.

In schimb, un creier de dimensiuni mai mici, dar cu o densitate a neuronilor mai mare are un impact semnificativ asupra inteligentei. De altfel persoanele cu caile cele mai scurte de comunicare dintre regiunile creierului sunt si cele mai inteligente.
Un studiu efectuat de cercetatorul Martin P.van den Heuvel, de la Universitz Medical Center Utrecht, Olanda, a demonstrat ca legaturile mai scurte dintre regiunile creierului corespund unui IQ mai mare.
Mintea ar putea insa beneficia de cai mult mai facile de a se extinde, evitand evolutia biologica - albinele fac deja asta, actionand in grup si formand o entitate colectiva care este mai inteligenta decat partile sale individuale.

Prin interactiuni sociale, oamenii au invatat si ei sa isi unifice inteligenta cu ceilalti semeni.

In plus, tehnologia contribuie si ea din plin la dezvoltarea inteligentei umane.
Mii de ani, scrisul ne-a permis sa stocam informatii in afara corpului, dincolo de capacitatea creierului de a memora.

Se crede ca internetul este consecinta fundamentala a expansiunii inteligentei in afara corpului. Intr-o anumita masura poate fi adevarat, dar este inca dificil de stabilit cat de mult contribuie internetul la dezvoltarea individuala a inteligentei.
Citeste si:
Descoperiri impresionante despre creier
Copiii folosesc ambele emisfere cerebrale pentru a intelege limbajul, in timp ce adultii folosesc emisfera stanga
Facebook ShareTweet
 Miercuri, 16 Septembrie 2020, ora 06:24

 Articol citit de 2505 ori

Citeste si: