Traditii de Anul Nou. Cum au pastrat romanii datinile stravechi

Miercuri, 01 Ianuarie 2014, ora 10:26 4562 citiri

Desi Noul An a fost sarbatorit in zile diferite, de la o perioada la alta, in functie de conventiile calendaristice, simbolistica sa a ramas neschimbata. Anul Nou e o sarbatoare a Renasterii, a renuntarii la trecut si a bucuriei si sperantei ca viitorul va fi mai bun.

Jocurile traditionale cu masti, cantecele si urarile reusesc astfel sa tina piept si sa coexiste cu alte traditii imprumutate din afara, precum sarutul sub vasc sau purtatul de lenjerie intima colorata.

Un numitor comun exista insa intre toate aceste traditii autohtone sau imprumutate. Anul Nou trebuie intampinat cu cat mai mult zgomot si buna dispozitie pentru a alunga spiritele rele, iar voia buna sa dureze inca 365 de zile.

Poate cea mai indragita traditie de Anul Nou este Sorcova, cu binecunoscutele versuri "Sorcova vesela/ Sa traiti, sa infloriti,/ Ca un mar, ca un par,/ Ca un fir de trandafir, / Tare ca piatra, iute ca sageata,/ Tare ca fierul, iute ca otelul, /La Anul si La Multi Ani!".

Aceasta urare a copiilor de Anul Nou este adresata adultilor, iar cei mici sunt rasplatiti cu bani. La origini, obiceiul prevedea ca adultii sa ofere copiilor o cana cu apa in care se aflau banuti.

Un alt obicei foarte cunoscut este Plugusorul, o datina a carei respectare simbolizeaza belsug pentru tarani in Noul An. In satul Gaujani, din judetul Giurgiu, in zilele de 1-2 ianuarie se colinda acum cu tractorul, care a luat locul boilor, deoarece nimeni din sat nu mai are astfel de animale.

Citeste continuarea articolului Traditiile de Anul Nou pe Business24.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News