Unul dintre marile mistere ale omenirii. S-a incheiat sau nu evolutia omului?

Teoriile privind originile omenirii sunt multiple si au fost intotdeauna un subiect controversat. Oamenii de stiinta cerceteaza in continuare pentru ca nu au ajuns inca la toate raspunsurile, multe intrebari fiind inca enigme. Astfel, nu se stie daca s-a incheiat sau nu evolutia omului, aceasta dilema fiind in continuare arzatoare pentru cercetatori.

Evolutia este definita ca modificarea patrimoniului genetic al omenirii, modificare ce are loc prin transmiterea genelor de la un individ la altul prin procreare.

Daca omul evolueaza ori isi pastreaza constant patrimoniul genetic este subiect de dezbatere printre oamenii de stiinta, dar in ultimii ani, odata cu descifrarea genomului uman si intelegerea mai buna a mecanismelor genetice, concluzia ca evolutia omului este in plina desfasurare incepe sa se impuna, informeaza Scientia.ro.

Nu este nici o indoiala ca selectia naturala a fost mult redusa prin dezvoltarea stiintei. Progresele din domeniul medicinei fac deseori ca pericolele care erau mortale in urma cu cateva zeci de ani sa fie astazi incidente minore in viata noastra, cum ar fi infectia cu virusul gripal.

Totusi, unii cercetatori sunt de perere ca, drept urmare a faptului ca organismul este astazi ajutat cu medicamente, capacitatea acestuia de a raspunde atacurilor virusilor, parazitilor, sau bacteriilor va scadea cu timpul, tot ca rezultat al evolutiei.

Pe de alta parte, acolo unde medicina nu a izbutit sa invinga, genele au reusit.

Africa este, in mare parte, un taram al lipsurilor, suferintei si neputintei. Boli demult disparute, ori cu incidenta minora in tarile dezvoltate, cum este malaria, fac ravagii in Africa. De asemenea, SIDA se raspandeste aproape incontrolabil pe continent.

S-a observat, insa, ca multi africani s-au adaptat la bolile teribile, devenind imuni atat la malarie, cat si la SIDA. Daca medicina nu va reusi combaterea acestor boli in Africa, probabil ca aceste gene care fac fata virusilor ce produc bolile amintite se vor raspandi din ce in ce mai mult printre africani.

Modificarile mediului atrag si modificari genetice

Cu mii de ani in urma, omul nu putea digera laptele. Dupa ce animalele care produc lapte au fost domesticite, a aparut o gena care a permis adultilor digerarea acestuia. Copiii se hraneau tot cu lapte, dar capacitatea de a tolera laptele se pierdea odata cu maturizarea.

Rasele, asa cum le stim astazi, au aparut acum aproximativ 20 de mii de ani. Pigmentarea pielii in mod diferit, in functie de pozitionarea geografica, nu este o chestiune ce tine de estetica, ci de utilitate: o piele roz, de exemplu, specifica locuitorilor din zonele mai apropiate de poli, are capacitatea de a absorbi mai multa lumina solara decat o poate face o piele inchisa la culoare, producand astfel vitamina D.

Acum 10.000 de ani nimeni nu avea ochi albastri. Astazi ochii albastri par sa ofere un oarecare avantaj din perspectiva procrearii, dar de ce a aparut aceasta gena a ochilor albastri si de ce a avut nevoie natura de aceasta, ramane deocamdata un mister.

In 2005, au fost descoperite doua gene care indica o evolutie a creierului uman. O gena este raspandita la aproximativ 70% din populatie si a aparut de cel mult 60.000 de ani, iar cealalta, raspandita la aproximativ 25% din populatia globului, este mai recenta, aparand in urma cu cel mult 15.000 de ani.

Omul nu poate bloca complet regulile selectiei naturale

Chiar daca in tarile dezvoltate sunt disponibile interventii de natura medicala ce afecteaza cursul natural al omului in raport cu bolile, asta nu inseamna ca natura tine cont de acest lucru.

Patrimoniul genetic al omenirii se modifica in functie de cine contribuie la reinnoirea acestuia. Astfel, in vreme ce in tarile dezvoltate rata nasterilor este mica si in scadere, in tarile din Asia, America Latina si Africa se inregistreaza rate foarte mari si in crestere ale natalitatii. Acest fapt arata ca zestrea genetica este compusa in mare parte din genele transmise de catre acesti locuitori ai planetei.

Pe de alta parte, cu cat populatia este mai mare, cu atat genele evolueaza mai repede. Se intampla astfel pentru ca mai multi oameni inseamna mai multe oportunitati ca o gena sa apara.

Paradoxal, locuitorii tarilor sarace sunt mai importanti sub aspectul viitorului patrimoniu genetic al omenirii - acei oameni care nu sunt aparati nici macar de bolile pentru care exista medicamentatie, acei oameni care inca nu au folosit un telefon mobil vreodata (peste jumatate din populatia globului), acei oameni pentru care viata reprezinta o lupta zilnica pentru hrana necesara supravietuirii.

In septembrie 2005, a fost publicat in revista Nature genomul cimpanzeului. Cercetatorii in genetica au putut astfel observa toate modificarile care au avut loc incepand cu 7 milioane de ani in urma, pana in prezent, de cand omul si cimpanzeul s-au desprins din stramosul comun.

Rezultatele acestor cercetari vor spune mai multe despre modul in care a evoluat omul si, prin intelegerea mai buna a mecanismelor evolutiei, despre modul in care vom evolua in continuare.

Valul de caniculă de la începutul lui aprilie a ucis cel puțin 100 de oameni din regiunea Sahel. S-au înregistrat 48,5 de grade Celsius

Valul de căldură - care a paralizat electricitatea, sisteme de sănătate, a ucis oameni şi le-a afectat activităţile agricole - care a afectat Sahelul la începutul lui aprilie este legat de...

Loturi întregi de sirop de tuse pentru copii, retrase din farmacii. Toxina periculoasă pe care o conțin

Autoritatea de reglementare în domeniul sănătăţii din Africa de Sud retrage loturi de sirop de tuse pentru copii de la Johnson & Johnson's, după detectarea unor niveluri ridicate de dietilen...