Premiul Nobel pentru chimie a fost acordat cercetatoarelor care au descoperit "foarfeca genetica", un instrument pentru editarea ADN-ului

Cercetatoarele Emmanuelle Charpentier si Jennifer A. Doudna au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2020, potrivit unui anunt facut de Academia Regala de Stiinte din Suedia.

Cele doua laureate din acest an au fost premiate pentru "dezvoltarea unei metode de editare a genomului", a precizat Goran K. Hansson, secretarul general al institutiei suedeze.

Foarfeca genetica: un instrument creat pentru a rescrie codul vietii

Emmanuelle Charpentier si Jennifer A. Doudna au inventat unul dintre cele mai precise instrumente folosite in cadrul tehnologiei de editare a genelor: foarfeca genetica CRISPR/Cas9. Folosind aceasta tehnica, oamenii de stiinta pot sa modifice ADN-ul animalelor, plantelor si microorganismelor cu o precizie extrem de mare. Aceasta tehnologie a avut un impact revolutionar asupra stiintelor vietii, contribuind la dezvoltarea unor noi terapii impotriva cancerului si ar putea duce la realizarea unui deziderat mai vechi al comunitatii medicale: vindecarea bolile mostenite.

Oamenii de stiinta trebuie sa modifice genele din celule daca vor sa descopere felul in care functioneaza mecanismele interne ale vietii. Aceasta procedura era in trecut mare consumatoare de timp, dificila si, uneori, chiar imposibil de realizat. Dar, folosind foarfeca genetica CRISPR/Cas9, modificarea codului vietii pe parcursul a doar catorva saptamani este de acum inainte posibila.

"Exista o putere uriasa in acest instrument genetic, care ne influenteaza pe toti. Nu doar ca el a revolutionat stiinta de baza, ci a generat si culturi inovatoare si va duce la obtinerea unor noi tratamente medicale revolutionare", a declarat Claes Gustafsson, presedintele Comitetului Nobel pentru chimie.

Asa cum se intampla adeseori in domeniul stiintei, descoperirea acestei foarfece moleculare a fost neasteptata. In timp ce Emmanuelle Charpentier studia Streptococcus pyogenes, una dintre bacteriile care au provocat cele mai mari daune omenirii, ea a descoperit o molecula pana atunci necunoscuta, tracrRNA. Cercetarile ei au aratat ca tracrRNA face parte din sistemul imunitar antic al bacteriilor, CRISPR/Cas, care dezarmeaza virusurile prin scindarea ADN-urilor lor.

Emmanuelle Charpentier si-a publicat studiul ce viza aceasta descoperire in 2011. In acelasi an, cercetatoarea franceza a inceput o colaborare cu Jennifer Doudna, o experimentata biochimista care detinea cunostinte vaste despre ARN. Impreuna, cele doua cercetatoare au reusit sa recreeze foarfecele genetic al acelei bacterii intr-o eprubeta si au simplificat componentele moleculare ale foarfecii, pentru ca aceasta sa fie mai usor de folosit.

In cadrul unui experiment revolutionar, ele au reprogramat apoi foarfeca genetica. In forma sa naturala, foarfeca mentionata recunoaste ADN-ul de virusuri, insa Charpentier si Doudna au dovedit ca acest instrument poate fi controlat pentru a permite cercetatorilor sa taie orice molecula de ADN in orice zona prestabilita. Acolo unde ADN-ul este taiat, cercetatorilor le va fi apoi usor sa rescrie codul vietii.

Dupa ce Emmanuelle Charpentier si Jennifer Doudna au descoperit foarfeca genetica CRISPR/Cas9 in 2012, folosirea acestui instrument a cunoscut o evolutie exploziva. Instrumentul creat de cele doua cercetatoare a contribuit la multe descoperiri importante facute in domeniul cercetarilor fundamentale, iar expertii in plante au reusit sa obtina culturi care rezista la mucegai, insecte daunatoare si seceta.

In medicina, studii clinice vizand noi terapii dezvoltate impotriva cancerului sunt in curs de desfasurare, iar visul medicilor de a vindeca bolile mostenite este pe cale sa se implineasca. Aceasta foarfeca genetica a condus stiintele vietii spre o noua epoca si, din mai multe puncte de vedere, a adus omenirii un beneficiu urias.

Emmanuelle Charpentier, nascuta in 1968 in orasul francez Juvisy-sur-Orge, si-a obtinut diploma de doctorat la Institutul Pasteur din Paris in anul 1995. In prezent, ea este directoarea Institutului Max Planck pentru stiinta patogenilor din Berlin.

Jennifer A. Doudna, nascuta in 1964 la Washington, a obtinut doctoratul in 1989 la Harvard Medical School din Boston. Ea preda in prezent la Universitatea California din Berkeley si colaboreaza cu Howard Hughes Medical Institute.

In 2019, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetatorilor John B. Goodenough, M. Stanley Whittingham si Akira Yoshino pentru dezvoltarea bateriilor litiu-ion.

Cu exceptia distinctiei acordate in domeniul economiei, premiile Nobel au fost initiate de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

In 2020, fiecare premiu Nobel va fi insotit de un cec in valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari), in crestere fata de suma de 9 milioane de coroane suedeze primita de laureatii din anii precedenti.

Sezonul premiilor Nobel din acest an a debutat luni, odata cu atribuirea premiului pentru medicina, care a revenit cercetatorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton si Charles M. Rice pentru descoperirea virusului hepatitei C.

Marti, premiul Nobel pentru fizica a fost decernat cercetatorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel si Andrea Ghez, recompensati pentru studii ce au vizat gaurile negre.

Dupa atribuirea premiului Nobel pentru chimie, decernat miercuri cercetatoarelor Emmanuelle Charpentier si Jennifer A. Doudna, sezonul premiilor Nobel din 2020 va continua cu decernarea premiului pentru literatura, pe 8 octombrie, si a premiului pentru pace, pe 9 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges in Stiinte Economice in Memoria lui Alfred Nobel va fi anuntat in data de 12 octombrie.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...