Povestea Craciunului intr-o seara de poveste

Colaborator: Silvia Holotiuc
Luni, 24 Decembrie 2012, ora 16:38 4710 citiri

A nins mult, a nins frumos sau cu furie, "dupa sufletul omului", cum spune o vorba din popor. Natura intreaga parca s-a mobilizat sa croiasca drumul saniei cu reni care sa-l aduca pe Mosu', atat de asteptat asta seara de copiii din toata lumea.

Despre sarbatoarea Nasterii Domnului au fost si inca mai sunt multe intrebari si, pentru ca nu intotdeauna s-au gasit raspunsuri de netagaduit la acele foarte multe "de ce"-uri, puse nu numai de copii ci si de adulti, s-a ajuns la poveste, modul cel mai simplu si placut de a prezenta un eveniment care aduce, an de an, atat de multa bucurie in viata a milioane de crestini.

O frumoasa legenda romaneasca, ajunsa pana la noi, din vremuri demult uitate, explica de ce sarbatoarea nasterii Domnului se numeste Craciun.

Despre Feciora Maria se spune ca de copila a fost data la manastire, asa cum au promis parintii ei cand inca nu se nascuse. Dupa ce a crescut, Arhanghelul Gavriil i s-a aratat in vis si i-a spus ca ea a fost cea aleasa de Domnul sa-l aduca pe lume pe fiul lui Dumnezeu, Iisus Christos.

Cand sarcina a crescut si a inceput sa se vada, Fecioara Maria a mers si i-a povestit staretei ce i s-a intamplat, dar maica stareta n-a crezut-o si a alungat-o de la manastire.

Rusinata si neavand unde sa se duca, Fecioara si-a gasit adapost intr-o padure, dar nici aici nu era linistita pentru ca spiridusii care erau pe urmele ei, o tot necajeau si-o chinuiau cu fel de fel de cosmaruri si vedenii.

Se spune ca in ajunul nasterii Pruncului Sfant, unul dintre spiridusi ar fi aruncat cu o piatra peste sanii Sfintei Fecioare din care indata a tasnit, pana la cer, lapte sfant, in acest fel formandu-se Calea Laptelui.

Nemaiputand indura chinurile din padure, dar simtind si ca se apropie ziua sa nasca, Fecioara Maria a plecat din padure si a ajuns undeva, la casa unui om pe care il chema Craciun, boier rau si nemilos. Cand a ajuns Maria, acesta nu era acasa si sotia lui, femeie miloasa si intelegatoare, a gazduit-o pe Fecioara in iesle unde a si nascut.

Craciuneasa avusese grija sa pregateasca totul, dupa datina, pentru nasterea pruncului. Drept rasplata pentru gazduire si ajutor, Fecioara Maria le-a vindecat pe cele trei fiice ale lui Craciun, care toate erau grav bolnave.

Fiind foarte ocupata, Craciuneasa n-a auzit cand a venit sotul acasa si, asa cum facea de obicei, nu i-a iesit in intampinare. Suparat din calea afara si ca s-o invete minte sa nu-si mai uite indatoririle, Craciun i-a taiat mainile sotiei lui. Vazand-o cum a ajuns, Fecioarei i s-a facut mila si i-a pus femeii mainile la loc, iar acestea s-au vindecat pe data.

Minunea la care Craciun a asistat, a reusit sa-nmoaie inima crudului boier si sa-l determine sa creada in Dumnezeu. Asa s-a ajuns, de la aceasta intamplare, ca ziua nasterii pruncului Iisus sa se cheme Craciun.

Dupa ce si-a exprimat regretul pentru toate faptele sale rele, Craciun si-a impartit averea copiilor saraci si i-a promis lui Dumnezeu ca in fiecare an, la sarbatoarea nasterii Mantuitorului, toti copiii lumii vor primi cadouri.

Fie ca si anul acesta si-n cei care vor veni toti copiii lumii sa se bucure de darurile Mosului.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News