Noaptea rotilor de foc - Reportaj Ziare.com

Noaptea Lasatului de Sec a fost sarbatorita inca din cele mai vechi timpuri asemenea unui Revelion agrar. Satele din Marginimea Sibiului au pastrat obiceiul hodaitilor, reiterat si anul acesta, in noaptea de 6 martie.

A nins greu in satele din Marginimea Sibiului. Troiene mari, ca in luna lui Gerar. Zapada acopera dealurile, iar, din casele aliniate pe marginea drumului, nori de fum albicios se inalta in aer.

In centrul comunei Poplaca, mai multi sateni zgribuliti asteapta microbuzul ce ii va duce in oras. Vorbesc putin si se inghesuie fara prea mare avant langa masina care se va dovedi oricum neincapatoare.

Dupa atmosfera de liniste din jur, n-ai zice ca e seara Lasatului de Sec. Ultima zi dinaintea postului Pastelui este considerata a fi timp de mare sarbatoare la Sibiu.

Din fata scolii, pe strazile tacute, pline de ghetus, urcam pe unul dintre dealurile din Poplaca. Lasand in urma cateva case, in dreapta noastra, mai multi cai lasati liberi in zapada. In departare, larma mare si foc.

Lumina din departare

Urcam anevoie, caci panta e inclinata, dar fara sa cracnim. In dreapta, un pusti de-o schioapa, infofolit pana-n dinti, suie in rand cu noi. "Sunt puternic, am invatat kung-fu", se mandreste el, incercand sa isi mentina echilibrul in locurile mai abrupte.

In fata unui foc pe care ard cateva cauciucuri mari, copii de toate varstele, manjiti pe fete cu funingine, vorbesc tare si rad zgomotos. De jur imprejur, anvelope mari si mici, legate cu lanturi de fier, rotunduri de sarma in care te impiedici la orice pas. Cei mai curajosi sar peste foc, in timp ce, din vale, din ce in ce mai multi copii se apropie.

Averea de cauciuc

Asa-i obiceiul la Poplaca. Anual, in noaptea Lasatului de Sec se fac focuri pe dealuri. Un ritual practicat la inceput de adulti, dus mai departe astazi de cei mici.

"Copiii cu varste intre 7 si 14 ani sunt actorii principali ai acestui obicei. Ajutati de parinti si frati mai mari, ei aduna roti vechi de cauciuc pe care le urca in carute si le depoziteaza in varful celor doua dealuri din apropierea localitatii", ne explica Vita Surdu, fosta invatatoare in Poplaca.

Fiecare copil are datoria de a aduna cat mai multe roti si de a-si concepe un costum din cele mai urate haine, pe care il poarta in noptile de hodaiti.

"Sunt organizate doua duminici consecutive cu ritual asemanator, inaintea postului Pastelui", ne explica Vita Surdu.

Ceata de copii urca impartindu-se jumatate pe dealul Racovita, iar cealalta jumatate pe dealul Spre Dumbravita.

In asteptarea intunericului

Incet-incet, langa grupul nostru se aduna mai multi barbati, care impart sfaturi pentru hodaiti - rotirea cauciucurilor in aer. Trebuie tinute departe de corp, invartite larg si cu putere, fara frica. Dar cu rabdare, sa se faca intuneric.

Abia atunci vor putea fi aprinse. Unul din poplaceni isi pune deoparte o anvelopa si avertizeaza pe toata lumea sa nu se atinga de ea. "Cu acesta am sa strabat eu tot satul", promite el.

Un pusti se joaca cu un cauciuc plin de zapada, il roteste pe deal in jos si alearga apoi zadarnic sa il prinda. In grupul de copii, fiecare isi prinde in mana lantul de fier de care e legata roata.

"Ai grija mai Costelus, sa nu iei foc. Eu prima data mi-am ars caciula si pantalonii", il avertizeaza unul pe prietenul sau mai neexperimentat.

Fum in aer

In zare, peste dealuri, din mai multe locuri, se ridica dare negre de fum. Si alte localitati din imprejurimi tin obiceiul hodaitilor, dar nu asa de spectaculos ca la Poplaca. In Gales, Sibiel sau Tilisca, oamenii ridica focuri mari, menite sa purifice vazduhul si sa alunge duhurile rele.

Luminile caselor se aprind una cate una, iar satul e impanzit in scurt timp de stralucirea lor galbena. Copiii aduc la foc crengi mari de brad, din padurea din apropiere. Cerul incepe a se intuneca.

O manea rasuna pe neasteptate de la un telefon mobil. "Hai ca astia din vale s-au apucat deja", spune un baiat, in timp ce arunca pe foc un cauciuc mare.

Rand pe rand, toti copiii isi pun rotile pe foc si asteapta nerabdatori sa arda bine. Un fum negru, greu, se ridica deasupra noastra, in timp ce anvelopele imbibate cu motorina prind flacari.

De-nsuratoare

Fara sa ne dam seama, rotile sunt trase de lanturi peste tot in jurul nostru. Copiii se aseaza in cerc si parca la un semn, incep sa invarteasca hodaitile in aer. Bucati de cauciuc arzand zboara in toate partile. "Strigati, ma!", spune un barbat, in timp ce soarbe cu nesat dintr-o sticla de vin.

Copiii de langa foc se privesc fara cuvinte si incep a urla cat ii tin puterile: "Cine se insoara ma?". Raspunsul vine in ecou: "Cine se insoara ma?". Unii spun diferite nume Denisa, Stefan, iar altii apostrofeaza razand: "N-ai tu treaba, ma!","Nu stiu ba!".

Pe dealul din apropiere, alti poplaceni au pornit hodaitile, strigand de-nsuratoare. Asezati in linie dreapta, ei invart rotile in acelasi timp. Din partea stanga a grupului, cauciucuri aprinse se rostogolesc in vale.

Am fost incet-incet izolati in mijloc, singurul loc sigur. Copiii invart de jur-imprejurul nostru rotile de foc. Cei mari se mandresc cu forta si dibacia lor. Cei mici alearga fara griji - cativa invart lanturi mai usoare, de care sunt legate cizme de cauciuc arzand. Cercuri mari, negre se contureaza in albul zapezii.

Trecutul hodaitelor

Cu ultimele roti aprinse, ceata de copii porneste prin sat - cu "babarudele". Ei bat cu bate de lemn in portile tuturor, iar unde gasesc deschis, intra in curtile sau chiar in casele poplacenilor, facand mare galagie.

"In trecut, cei mai curajosi le deschideau pentru a-i servi cu scoverzi", spune Vita Surdu.

La sarbatoarea din Poplaca participa anual peste 50 de copii. Daca modul de organizare a ramas acelasi, anvelopele aprinse sunt o "inventie" relativ recenta pentru hodaiti.

"Cand eram eu tanar, se foloseau roti de lemn, in care se puneau paie, dar si panusi de porumb", spune Grigore Surdu, un poplacean in varsta 71 de ani.

"Pana acum cativa ani se mai faceau si pe bucati de sarma lunga, pe care se legau paie si carpe imbibate in motorina. Fiecare copil invartea o sarma, in cerc, deasupra capului", spune si Vita Surdu.

Ii lasam in urma pe copiii galagiosi, care coboara cu hodaitile de pe deal. Inainte de a fi cuprins de larma babarudelor, satul e nemiscat si parca amortit. Pe sub portile inalte insa, poti vedea lumini aprinse, semn ca toata lumea asteapta venirea rotilor de foc.

Strigaturi in noapte

Sub diferite denumiri precum hodaita, matauzare sau alimorea, obiceiul din noaptea de Lasatul Secului a fost si este practicat si in alte sate marginene precum Rod, Poiana, Jina, Sibiel, Fantanele, dar si in Saliste, Gales, Tilisca si Vale.

"Grupuri de feciori, de regula cei care au fost in cetele de juni, dar si cei care nu s-au insurat inca, aprind focuri inalte pe dealurile din apropiere", explica un text furnizat de Bianca Joarza, de la Centrul de Informare Turistica Saliste.

Odata cu inaltarea flacarilor, incep si strigarile, care sunt asemanatoare celor din Poplaca. Sunt strigate numele tinerilor care si-au intemiat familii de curand, ale celor care s-au logodit, ori motiovele pentru care s-au rupt unele logodne.

La final sunt chiuiti - batjocoriti flacaii si fetele cu o moralitate indoielnica sau cu deprinderi urate.

"Aceste strigari peste sat se prezinta sub forma unui dialog viu intre grupurile de tineri, sanctionand totodata abaterile de la normele de convietuire impuse de comunitate", arata Vasile Barsan, in studiul sau "Nume de locuri din Marginimea Sibiului".

Saptamana Nebunilor

"Miscandu-si data an de an in zona calendaristica a sezonului agrar, Lasatul Secului a asimilat numeroase practici specifice renovarii sau schimbarii timpului, reusind sa alcatuiasca un ciclu de sarbatori format din doua saptamani: Saptamana Nebunilor si Saptamana Caii lui Santoader.

La mijlocul ciclului se situeaza noaptea Lasatului de Sec - denumita si Zapostitul de Pasti sau Priveghiul cel Mare - celebrata ca un adevarat revelion.

Aceasta era un prilej de sarbatoare a victoriei luminii asupra intunericului. Explozia de bucurie se exprima in primul rand prin luminatii si aprinderea focurilor.

Asemanator noptii de Anul Nou, la Priveghiul Lasatului de Sec se efectuau diferite vraji si farmece, mai ales pentru aflarea ursitei si grabirea casatoriei".(Ion Ghinoiu - Obiceiuri populare de peste an)

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...