Niste planete care se ciocnesc intr-o galaxie indepartata pun sub semnul intrebarii teoria sistemelor solare

Planete dintr-un sistem solar ajuns la maturitate, cu varsta de cel putin 1 miliard de ani, aflat intr-o alta galaxie, se ciocnesc, ceea ce contrazice teoria astrofizicienilor despre formarea Sistemului Solar si a altor sisteme stelare, conform careia astfel de ciocniri intre obiecte de masa planetara nu sunt posibile decat in fazele incipiente ale formarii unui sistem stelar, atunci cand planetele nu au inca orbite stabile in jurul stelei mama.

Sa luam spre exemplul Sistemul Solar. Pamantul abia se racise dupa procesul de formare, in urma cu 4,5 miliarde de ani, cand s-a ciocnit cu o alta protoplaneta de marimea lui Marte, ciocnire care a dus la transformarea Pamantului intr-o minge de lava topita, ceea ce a condus la distrugerea completa a celuilalt corp de masa planetara, dar si la formarea Lunii, satelitul fara de care nu ar fi putut exista viata pe Terra.

Astfel de coliziuni sunt evenimente obisnuite in sistemele solare tinere, insa devin mult mai rare cu trecerea vremii. Astronomi ai NASA sustin insa ca au identificat o exceptie de la aceasta regula, conform unui material publicat de Live Science.

In sistemul solar BD +20 307 - un sistem binar aflat la aproximativ 300 de ani lumina de Pamant - doua planete din clasa Pamantului s-au ciocnit, eveniment ce a generat un nor fierbinte de praf si resturi de roci topite ce a fost surprins de telescoapele in infrarosu.

Avand peste 1 miliard de ani, sistemul solar in care s-a produs acest eveniment este la maturitatea completa, ceea ce, teoretic, inseamna ca in cadrul sau nu ar trebui sa se mai produca astfel de evenimente.

"Aceasta este o oportunitate rara de a studia coliziunile catastrofale ce se produc tarziu in istoria sistemelor planetare", a comentat Alycia Weinberger, cercetator la Institutul Carnegie pentru Stiinta din Washington, autoarea unui studiu recent cu privire la aceasta coliziune.

Norii de praf sunt omniprezenti in spatiul cosmic. Planetele se formeaza din astfel de nori de praf cosmic aflati pe orbita unor stele tinere. Cand noile planete se fixeaza pe orbite stabile in jurul stelelor, cea mai mare parte a acestor nori de praf au disparut, fie intrand in compozitia planetelor, fie fiind atrasi si incinerati de steaua pe care o orbitau sau impinsi de vantul stelar pana la marginile reci ale nou formatului sistem planetar.

Acesta este cazul Centurii Kuiper care se desfasoara mult dincolo de orbita lui Neptun si contine numeroase ramasite de la formarea Sistemului Solar. Praful cosmic, asteroizii, planetoizii si planetele pitice (printre care si Pluto) din Centura Kuiper sunt extrem de reci, din cauza departarii mari fata de Soare.

In urma cu 10 ani, atunci cand astronomii au detectat pentru prima oara urme ale coliziunii exoplanetelor din sistemul solar BD +20 307 10, au fost surprinsi sa afle ca norul de praf pe care il examinau era mult mai fierbinte decat ar fi trebuit sa fie - de pana la 10 ori mai fierbinte decat obiectele din Centura Kuiper.

Aceasta descoperire a sugerat ca acest nor de praf nu face parte dintr-o centura de asteroizi, ci s-a format relativ recent, in urma unei coliziuni cosmice.

Zece ani mai tarziu, Amy Weinberger si colegii ei au realizat o serie de observatii prin intermediul satelitului SOFIA (Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy) ale acestui sistem solar. In studiul pe care l-au publicat recent in The Astrophysical Journal cercetatorii explica faptul ca stralucirea in spectrul infrarosu a norului a crescut cu aproximativ 10% fata de observatiile realizate in urma cu 10 ani.

Conform cercetatorilor, aceasta este inca o dovada a ciocnirii relativ recente a celor doua planete (probabil in ultimele cateva sute de mii de ani), iar ramasitele ciocnirii initiale continua sa se izbeasca unele de altele, ceea ce explica temperatura mai ridicata detectata recent fata de cea de acum un deceniu.

Daca aceasta ipoteza va fi confirmata si de alte observatii si studii, inseamna ca evenimente de coliziune intre planete se pot produce si mult mai tarziu in viata unui sistem solar decat au crezut oamenii de stiinta ca este posibil.

Citeste si:

• Saturn detroneaza Jupiter si devine planeta cu cei mai multi sateliti naturali: Ajuta-i pe astronomi sa le dea nume!
• O noua ipoteza sustine ca Planeta 9 a Sistemului Solar ar fi de fapt altceva
• Jupiter ar fi fost lovit de o planeta de 10 ori cat Pamantul acum 4,5 miliarde de ani

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...