Lucruri pe care nu le stiai despre sarbatorile de iarna

Colaborator: Stefan Popa
Miercuri, 26 Decembrie 2012, ora 16:18 14672 citiri
Foto: Cotidianul

Perioada sarbatorilor de iarna ofera minunata ocazie de reuniune a familiilor, de intalnire la o poveste cu rude, prieteni, cunoscuti. Insa de acestea sunt legate o multime de povesti, legende, mituri, obiceiuri, traditii si superstitii, unele venind din credinte stravechi, altele mai vechi sau mai noi.

Sarbatoarea nationala a Sfantului Andrei - Ocrotitorul Romaniei - , asa cum este trecuta in calendarul religios ortodox, deschide ciclul sarbatorilor de iarna.

Practicile folclorice legate de praznicul Sfantului Andrei sunt cele de divinatie. Fetele incearca sa-si gaseasca ursitul, privindu-se goale in fantani, in oglinda sau intr-o cana cu apa in care se pune un inel cununat, ori mancand o turta sarata inainte de culcare si asteptand ca in vis, ursitul sa-i aduca o cana cu apa.

Un alt obicei pastrat pana in zilele noastre este acela de a pune la incoltit grau, cu credinta ca asa cum va fi graul de Craciun, asa va fi recolta anului ce urmeaza.

Sfantul Nicolae - unul dintre cei mai populari sfinti ai ortodoxiei le reaminteste romanilor de virtuti precum milostenia si bunatatea.

In amintirea frumoasa a acestuia, azi, romanii le dau cadouri copiilor, punandu-le, dupa obicei, in ghete sau sub perna.

In viziunea populara, se spune ca Sfantul Nicolae tine paza soarelui sau ca acesta ar fi fost pescar si ca ii ocroteste pe cei ce calatoresc pe ape. Mai este considerat ocrotitorul saracilor si datatorul de noroc fetelor sarace la maritis.

Ignatul este in traditia crestina sarbatoarea Sfantului Ignatie Teoforul (20 decembrie).

Aceasta zi este dedicata ritualului de sacrificare a porcului, fara conotatii sacre, mai ales ca ne aflam in plin post al nasterii Domnului, randuit de biserica. Acest obicei se numara printre putinele de acest gen, in care obiceiul oamenilor invinge barierele impuse de regulile stricte ale bisericii.

Ziua de Ajun (24 decembrie) este cunoscuta ca zi de post aspru. In trecut, femeile mancau numai seara prune uscate sau poame fierte. Se facea si un dulce traditional, numit "scutecele lui Iisus" sau "pelincile Maicii Domnului", din turte subtiri, coapte pe plita si umplute cu o crema obtinuta din samanta de canepa zdrobita.

In aceasta zi, gunoiul din casa nu se da afara, ca sa nu ai suparari si pagube la recolte si vite. In schimb, se curata cosurile, iar funinginea se arunca in vie ca aceasta sa dea rod bogat.

Gainilor li se da sa manance din sita, ca sa faca multe oua. Prima persoana care va intra in casa, in seara de Ajun, trebuie sa fie barbat, daca se intampla ca acea persoana sa fie de sex feminin, norocul va va ocoli.

Craciunul sau Nasterea Domnului este una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinismului, alaturi de Inviere. Este o sarbatoare a iubirii, a bucuriei si a generozitatii. Cu aceasta ocazie, romanii dau si primesc daruri.

Pana in secolul al IV-lea, acesta se sarbatorea odata cu Botezul Domnului, pe data de sase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a ramas pana in zilele noastre, este colindatul.

Totusi, etnologii vad in aceasta sarbatoare ca fiind urmasa Saturnaliilor si a altor sarbatori romane, dedicate solstitiului de iarna.

Traditia pomului de Craciun, un element preluat din obiceiurile vechi ale paganilor, ajunge in lumea crestina, prin intermediul unui preot, si anume de faimosul rebel protestant Martin Luther.

Chiar si obiceiul darurilor de Craciun nu isi are radacinile in crestinism, asa cum s-ar crede, ci in Roma Antica, cand romanii, in preajma Anului Nou, obisnuiau sa faca schimb intre ei de obiecte pretioase.

La inceput, Biserica a fost rezervata fata de acest obicei, dar, cu timpul, acestea s-au transformat in ceea ce numim noi astazi - cadourile de Craciun.

In Anglia, Craciunul a fost interzis printr-un Decret Parlamentar, in anul 1644. Puritanii au condamnat vehement celebrarea Craciunului, considerand aceasta sarbatoare ca fiind inventata de catre catolici.

Ziua respectiva era o zi de piata, magazinele erau deschise toata ziua, iar unele mancaruri traditionale au fost considerate ca fiind pagane. Abia in secolul al XIX-lea, Craciunul a devenit sarbatoare traditionala, in Anglia.

Anul Nou este sarbatorit de toti romanii. De mentionat faptul ca si de aceasta data se continua firul colindelor, inceput la sarbatoarea Craciunului.

La pragul dintre ani, fetele incearca, prin diferite practici, sa vada cum si unde le vor fi dragutii, in timp ce vrajitoarele fac vraji din cele mai recunoscute.

Unii privegheaza, cu credinta ca vor afla locuri pline de comori, iar altii, spera sa vada cerurile deschizandu-se sau la o neasteptata intalnire cu extraterestrii.

Botezul Domnului numita si Boboteaza sau Epifania este una dintre sarbatorile mari ale credintei crestine ortodoxe.

In aceasta zi, se sfinteste apa (Aghiazma Mare) cu care se stropesc oamenii, casele, animalele, pasarile si intreaga gospodarie. Din aceasta apa sfintita, biserica a randuit sa se bea o perioada de noua zile de la Boboteaza.

Aceasta apa se pastreaza la loc de cinste ani de zile si, spre surprinderea curiosilor, apa ramane nestricacioasa.

Vascul si busuiocul sunt plantele cele mai importante din aceasta perioada a anului.

Conform unor mituri si legende, ramura de vasc (creanga de aur) este un simbol universal al regenerarii si nemuririi, asociata cu forta, intelepciunea si cunoasterea, virtuti care o apropie din punct de vedere simbolic de Sfinxul egiptean.

Legenda spune ca la o mie de ani, vascul face o creanga de aur, iar cine are norocul sa o gaseasca capata puteri miraculoase si devine nemuritor. Ea este considerata o planta sacra, in multe parti ale lumii, fiind si un simbol al iubirii, armoniei si pacii.

Asadar, in folclorul contemporan, se poate observa o pierdere a miturilor si legendelor legate de sfinti si sarbatorile din aceasta perioada a anului, dar si o simplificare a obiceiurilor.

In general, semnificatiile arhaice s-au pierdut, ramanand un complex de acte, ritualuri si ceremonialuri religioase care nu-si mai au motivatia decat in simpla practica.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News