Arheologii de la Muzeul Național din Danemarca au rămas impresionați de o descoperire rară, făcută pe un câmp din West Jutland, care ar arunca o nouă lumină asupra vikingilor. Comoara din aur constă într-un artefact neobișnuit din secolul al XI-lea d.Hr., un cercel care își are originea în Orientul Mijlociu, fiind primul astfel de obiect găsit în Scandinavia.
Bijuteria din aur, ”nemaivăzută anterior” pe aceste meleaguri, a fost găsită de Frants Fugl Vestergaard, cu ajutorul unui detector de metale, potrivit Express.
Muzeul Național din Copenhaga consideră că cercelul din aur își are originea în Bizanț sau în Egipt și a fost probabil un cadou de la împăratul Bizanțului făcut unei căpetenii a vinkingilor.
O altă explicație, care a fost oferită de arheologi, este aceea că împăratul Bizanțului dăduse cercelul unui viking danez, care era în garda sa.
Această piesă din aur, care a fost adăugată exponatelor Muzeului din capitala Danemarcei, este extrem de rară, deoarece există doar câteva artefacte similare în întreaga lume.
”Este complet unicat pentru noi. Cunoaștem doar 10 sau 12 exemplare în toată lumea și nu am descoperit niciodată până acum un astfel de cercel de aur în Scandinavia”, a spus expertul Peter Pentz de la Muzeul din Copenhaga.
”Vikingii au achiziționat mii de monede din argint, în incursiunile, călătoriile și expedițiile lor prin lume, dar așa o bijuterie era rar să găsești în prada acestora”, a afirmat arheologul.
Cercelul din aur este format dintr-o placă sub forma unei semiluni și este încrustat cu pietre prețioase. Motivul bijuteriei înfățișează două păsări stilizate în jurul unei plante, care simbolizează pomul vieții.