Colindul din Ajunul Craciunului (Video)

Luni, 24 Decembrie 2012, ora 15:56 7105 citiri

Una dintre cele mai raspandite datini la romani din Ajunul Nasterii Domnului, denumit si Ajunul Craciunului, este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri si gesturi.

Astfel, incepand cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, de la miezul noptii si pana la revarsatul zorilor, ulitele satelor rasuna de glasul colindatorilor, costumati in portul traditional specific fiecarui judet, care ureaza pe la casele gospodarilor pentru sanatate, fericire si prosperitate in anul ce vine si de la care primesc daruri (colindete) in bani sau produse: nuci, covrigi, mere, colaci etc.

Colindele se auzeau in sat si de-a lungul celor trei zile ale Craciunului, uneori pana in seara Sfantului Vasile, iar cu steaua se umbla uneori pana la Boboteaza.

Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Dintre cele religioase amintim: colindele Domnului (In drum spre Vihleim, Nasterea Domnului, Vestirea Pastorilor, Inchinarea Pastorilor, Pornirea Magilor dupa stea, Inchinarea Magilor, Taierea Pruncilor, Numele Domnului, Patimile Domnului, Rastignirea , Coborat-a de pe Cruce); colindele Sfintilor (Colindul Craciunului, Sf. Vasile, Sf. Nicolae, Sf. Ion etc.).

In general, capitolul teologiei crestine, cu puternice influente de factura populara, este preferinta celor mici, mai ales in cantecele de stea, precum "Steaua sus rasare", "In orasul Vifleem" sau "Trei crai de la Rasarit".

Colindele profane (sau lumesti) sunt adaptate de colindatori la situatia celor in fata carora le canta, adresandu-se unor membri ai familiei sau ai comunitatii: colind de copil mic, de fata mare, de flacau, colindul omului bogat si milostiv, colind de preot, de cioban, de vanator, de pescar, de marinar, colind de viteaz, de familie, de insuratel etc.

Primul colind, care se canta la fiecare casa, este colindul de usa sau de fereastra. Prin acest colind se invoca trezirea rituala a gazdelor, pentru a-i intampina pe colindatorii ce le aduc vestea nasterii lui Hristos si pentru a se pregati sa celebreze marea sarbatoare a Nasterii Domnului:

"Sculati, sculati, boieri mari

Florile dalbe

Sculati, voi, romani plugari

Ca va vin colindatori

Noaptea pe la cantatori

Si v-aduc un Dumnezeu

Sa va mantuie de rau

Un Dumnezeu nou nascut."

Refrenul "Florile dalbe", des intalnit in poezia colindelor, are astazi numai o valoare simbolica. Se presupune insa ca la origine el era o formula magica, rostita concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramura inflorita de mar.

Citarea ramurii de mar in colinde, la fel ca si folosirea ei rituala, avea rostul de a transmite omului calitati atribuite plantei: energie si vigoare si este intrucatva inrudit cu obiceiul sorcovitului de Anul nou.

Dupa ce colindatorii termina de cantat la fereastra, gazda ii invita in casa. Primul colind pe care il rostesc aici este colindul de masa, care se canta in fata mesei de Craciun incarcata cu colaci, nuci, mere si alte produse traditionale. Sensul acestui colind este de a trece belsugul, sugerat prin bogatia si varietatea produselor alimentare asezate pe masa, dintr-un an in altul. Urmeaza colindul "cel mare", adresat gazdei. Ceata colinda apoi, pe rand, pe toti membrii familiei.

Primul dar oferit colindatorilor este colacul, semn al belsugului. Cel care conduce grupul de colindatori ii multumeste gazdei pentru daruri.

* * *

In Transilvania, in dimineata de Ajun copiii, in grupuri de opt, noua, se adunau intr-un capat de sat si porneau in alai. Alt grup pornea din celalalt cap de sat. Cand incepea colinda, mai intai erau primiti in casa baietii, pe urma fetele, caci se considera ca este bine sa intre intai parte barbateasca. Gospodarii ii chemau in curte ca sa le arunce cate un cos cu mere. Femeile le aruncau un fel de colacei numiti colindreti si fructe (mere). La varsarea fructelor, copiii se intreceau sa le adune. Numele obiceiului difera chiar in interiorul aceluiasi judet ("Codrea" la Pianul de Jos, "Buna dimineata la Mos Ajun" la Pianul de Sus, judetul Alba).

Feciorii colindau dupa copii. Fetele plecau singure si feciorii singuri, urmand sa se intalneasca in sat sau sa aranjeze o casa unde sa se intalneasca.

Feciorii se organizau in ceata, cu doua, trei saptamani inainte. O singura ceata pe sat. Isi alegeau gazda, unde se adunau inainte de sarbatori sa mai invete colinde. Gazdei nu i se platea nimic, doar cinstea impreuna cu feciorii. In frunte era vataful mare, mai istet si dintr-o familie instarita, ales doar pentru sarbatorile de iarna. Vataful mare purta evidenta la castig si conducea intreaga ceata. Vataful mic il inlocuia pe vataful mare la diferite servicii, ca tocmirea muzicii.

Feciorii umblau cu carul cu boi si cu butea pusa pe car, ca sa adune vin. Era dus la gazda, unde se facea "uspatul" de Craciun. Acolo, in timpul postului invatau colindele. "Uspetenii" mergeau cu colindul. Din repertoriu faceau parte: colinda preotului, feciorului, fetei (mici, mari, mijlocii), batranilor, a pacurarului, a boierilor bogati, colinda lui Patru etc. (dupa numele gazdei).

Intaiul colind se canta la preot sa dezlege postul. Apoi urmau celelalte gospodarii din sat.

Cand ajungeau in fata unei case, colindatorii cantau la fereastra, dupa care gazda se scula, aprindea lumina si ii poftea in casa. Seful colindei intreba daca sunt primiti Feciorii de Craciun. Dupa ce colindau trei, patru colinde la usa, cantau: "Slobozi-ne gazda-n casa/Si pune colac pe masa/Langa colac si carnati/Si-o litra de vinars". Daca pana la terminarea colindei gazda nu deschidea usa, insemna ca nu te primeste (ori erau zgarciti, ori saraci). Atunci strigau colindatorii: "Bureti pe pereti".

Odata intrati in casa, cantau doua, trei colinde. Muzicantii cantau din clarinet, cimpoi si alte instrumente traditionale.

A doua zi de Craciun incepea jocul la casa gazdei. Chematorii erau impodobiti cu naframe si panglici tricolore si mergeau la casele fetelor si feciorilor si-i chemau la hora. Se angajau ceterasi pe care ii plateau cu ce se strangea de la colinda.

A treia zi, feciorii, imbracati in costum national, veneau cu muzica la biserica, unde se adunau toti tinerii la joc mare, reuniti pe toate "uspetele". In a patra zi se ingropa Craciunul si chemau iarasi fetele la joc, la gazda hotarata dinainte. (dupa: Institutul de Etnografie si Folclor "C. Brailoiu"- "Sarbatori si obiceiuri", vol. III)

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii
Poza 4lea
4lea
rank 5
bine ca titlui l-ati scris cu litere mici si subtiri, in timp ce