Tandem sau nu cu Iohannis, noua sustinere pentru Kovesi si de ce PSD ramane un partid de temut Interviu cu Ludovic Orban

Ideea unui tandem pentru prezidentiale, de tipul celui lansat de Alianta 2020, este prematura, iar PNL va astepta alegerile legislative, spune Ludovic Orban, care avertizeaza ca PSD ramane un partid de temut, pentru ca in spatele liderilor de partid e un mecanism periculos al puterii.

PNL va lansa campania de strangere de semnaturi pentru Klaus Iohannis in 10 august, intr-un moment simbolic, dar va fi campanie prezidentiala, fara un tandem pentru guvernare.

Va reusi Iohannis sa recredibilizeze functia prezidentiala, dupa ce, doi ani, au fost momente in care a dat senzatia ca "semneaza" ceea ce ii propune Guvernul, oricat de toxic ar fi, cu explicatia ca "nu are de ales" sau "ar putea fi si mai rau", ultimul exemplu fiind desemnarile noilor ministri din Cabinetul Dancila?

Ludovic Orban da cateva detalii despre cum va arata campania, care sunt sansele si competitorii si ce carti sunt in joc, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Ludovic Orban, cine va este adversarul politic?

Coalitia majoritara PSD-ALDE, felul in care fac politica, mentalitatea lor asupra functiei publice. Faptul ca ei considera orice functie publica o sursa de privilegii, de avantaje si de putere pe care o folosesc in mod abuziv, in loc sa o considere o sursa de obligatii fata de semenii care le incredinteaza functiile respective.

Modul clientelar de gandire, lipsit de capacitatea de a gasi granita intre palierul politic - partidul - si institutia publica, tendinta permanenta de a transforma institutiile publice, de a le pune sub comanda politica si de a le utiliza in interes propriu sau in interesul unor grupuri din partid.

Felul acesta de a face politica este de fapt cel impotriva caruia lupt, el se gaseste cel mai pregnant in PSD, care este de fapt un avatar al fostului partid comunist, a fost apoi FSN, FDSN, a trecut prin foarte multe titulaturi, dar a ramas in sine un partid al stagnarii, al incurajarii defectelor oamenilor, un partid care intotdeauna a cultivat iluzii in populatia din Romania si care a incercat sa tina tara pe loc.

Va explic de ce am inceput asa interviul: de cateva zile, de cand a inceput campania electorala, deoarece odata cu declaratiile de candidatura am intrat in pre-campanie, in spatiul public disputa politica se vede intre PNL si Alianta 2020. Replicile se dau intre aceste doua forte, astazi de opozitie, nu intre PNL si PSD.

Nu cred ca este cazul meu, nici al PNL. Adversarul nostru politic este coalitia PSD-ALDE, care detine puterea, care in continuare o foloseste intr-un mod care cauzeaza daune grave sanatatii societatii romanesti si evolutiei ei ulterioare.

Credeti ca era momentul unui pact, ca sa nu spunem traditionala formula a reunirii dreptei, o sintagma care si-a iesit din uz?

Noi avem o identitate de centru dreapta, foarte bine definita, care se bazeaza pe valorile liberale, la care s-au adaugat, ca la toate partidele de dreapta europene, valori conservatoare. Aceasta identitate a noastra este foarte limpede, este exprimata prin deciziile noastre, prin actiunea noastra politica. Asteptam sa se defineasca si ceilalti.

Multi califica PSD ca fiind un partid de stanga. Nu, PSD este un partid oportunist, orientat spre castiguri electorale cu orice pret.

Credeti ca mai functioneaza clivajul acesta, ideologiile clasice?

Este fundamental sa existe credinta in niste valori, principii, intr-o filosofie politica, aceasta da predictibilitatea actiunilor publice ale unui partid politic. Oamenii trebuie sa stie clar ca, daca PNL vine la putere, va apara proprietatea privata, va sustine debirocratizarea, dereglementarea, va apara libertatea si competitia economica, va sustine capitalul privat, va urmari autonomia comunitatilor locale si descentralizarea.

Alaturi de alte valori la fel de clare: apararea familiei, promovarea traditiilor si specificului national. Oamenii trebuie sa stie clar ce voteaza, partidele trebuie sa fie predictibile, iar asta o dau cei care fac politica, cei care iau decizii mandatati de oameni.

Vi se pare zona de stanga nereprezentata, pentru ca ati spus ca PSD nu e un partid de stanga?

PSD e un partid cameleon, oportunist, care e capabil sa ia orice fel de decizie care poate produce efecte electorale, un partid care intotdeauna a fost orientat catre a genera privilegii anumitor categorii pentru a le fideliza, pentru a obtine votul acestora.

Uneori, s-au comportat ca un partid de stanga, alteori, nu au avut nicio jena sa ia masuri care li s-au parut populare, dar care erau din apanajul liberalismului.

Dincolo de discutia despre ideologia partidelor, discutia autentica, dat fiind ca suntem in preliminarii de campanie, este despre electorat. Exista, de pilda, o zona consistenta de electorat de stanga.

Oamenii au diverse orientari. Noi am facut analize despre ce curente politice se simt apropiati, cum se autodefinesc oamenii. Principalul curent politic este liberalismul, apoi social-democratia.

Realitatea este ca societatea romaneasca are nevoie de foarte mult liberalism, pentru ca trebuie sa dea drumul la energiile individuale, nu sa le franeze. Trebuie sa-i stimuleze pe oameni sa se indrepte spre prosperitate prin forte proprii, prin creativitate, prin efort, prin evolutie permanenta.

Asta nu se poate intampla undeva unde educatia nu functioneaza, de pilda, unde in scolile din rural si din urbanul mic se intampla deseori ca sa nu reuseasca nici macar un absolvent sau foarte putini la testele din clasa a opta. Cum poate fi omul stimulat in mod individual, daca statul arata asa?

Educatia este asa cum este condusa, iar copiii devin asa cum sunt profesorii. Noi avem un sistem care nu investeste aproape deloc in cadrele didactice, in pregatirea lor si in formarea lor continua, in perfectionarea metodelor de predare, in sistemele de evaluare. Nu avem sisteme de evaluare perfect realiste si masurabile.

Invatamantul, de cele mai multe ori, a fost orientat catre beneficiul managerilor din invatamant, al imaginii personale a ministrilor, in loc sa fie orientat catre rezultatele copiilor.

PNL a fost si el in fruntea educatiei?

Foarte putin timp. Noi avem acum proiectul Romania educata, al presedintelui Iohannis, care contine solutii si pasii care trebuie parcursi.

Aveti in minte un ministru al Educatiei, daca PNL va ajunge la guvernare?

As prefera sa nu dau nume, dar am in vedere mai multi posibili candidati pentru o astfel de pozitie. Conteza mult persoana, dar conteaza mult si echipa care implementeaza programele. Un ministru care nu are echipa nu-si atinge obiectivele. Am vazut ministri care aveau cele mai bune intentii, care au avut si cele mai bune programe, dar care nu au avut echipe si au fost practic inconjurati de birocratie sau de partidocratie si, pana la urma, nu au avut cum sa-si atinga obiectivele.

Revenind la alegeri. Alianta 2020 a pus pe agenda tema tandemului electoral. Barna la prezidentiale, Ciolos ca prim-ministru. Aveti un astfel de tandem cu presedintele Iohannis?

Cred ca anticipeaza anul 2024, cand intr-adevar alegerile prezidentiale si cele parlamentare vor fi impreuna, si atunci PNL se va prezenta cu un tandem. In 10 noiembrie sunt alegeri prezidentiale, iar romanii vor alege presedintele tarii.

S-au mai incercat astfel de tandemuri, mai tineti minte tandemul Ponta-Crin Antonescu? Ponta a devenit prim-ministru, iar Antonescu nu a devenit presedintele Romaniei.

Este aici si o promisiune a guvernarii, cand anunti si premierul cu care vei guverna peste un an.

Eu cred ca mai degraba a fost o nevoie de a satisface ambele personalitati care conduc in tandem aceasta alianta, intr-un fel de a gasi locul fiecareia, mai curand decat de a tine cont de ceea ce se intampla intr-o campanie prezidentiala.

Deci sa nu ne asteptam la o formula de tandem Klaus Iohannis si dumnavoastra?

La noi lucrurile sunt foarte simple: Klaus Iohannis a fost desemnat candidatul PNL, de catre Consiliul National, in conformitate cu prevederile statutare, iar pentru functia de prim-ministru este desemnat candidatul, in persoana presedintelui, asa cum este normal intr-o democratie din lumea civilizata: liderul partidului isi asuma raspunderea formarii guvernului, in cazul castigarii alegerilor.

Nu trebuie amestecate lucrurile: presedintele si guvernul au cu totul alte atributii.

Sigur ca idealul este sa existe un parteneriat intre presedinte si Guvern, care sa poata sa puna in practica o viziune asupra dezvoltarii Romaniei, un proiect de tara, un program. Sau care macar sa nu fie intr-un conflict. Presedintele Romaniei, cu exceptia unei scurte perioade, a trebuit sa se lupte tot mandatul impotriva ineptiilor si agresiunilor sistematice pe care le-au comis majoritatile parlamentare si guvernele unor forte politice total opuse.

Au fost momente in care a parut ca Guvernul a castigat din acest conflict: avem ziua de miercuri, in care presedintele a semnat acele numiri de noi ministri.

Presedintele are, printre altele, si aceasta atributie, de a semna in caz de remaniere, decretele cu privire la numirea unor ministri pe baza propunerilor formulate de premier.

Nu este responsabilitatea presedintelui calitatea oamenilor care sunt propusi, presedintele verifica daca exista motive de legalitate care pot impiedica numirea in functie a acelor persoane propuse de premier, si, daca poate, evalueaza capacitatea lor din punct de vedere al corespondentei cu functia pe care urmeaza sa o detina.

Numirea de catre presedinte este o obligatie constitutionala, finalizarea unei proceduri in urma unei remanieri guvernamentale. Asta nu inseamna ca presedintele si-a asumat ministrii respectivi. Pe de alta parte, acesti candidati au inlocuit ministri care au facut un rau imens: Carmen Dan, aduceti-va aminte arestarea acelor zece tineri.

Si a fost inlocuita de domnul Moga, sa ne amintim si de traseul dumnealui.

Nu exista un motiv legal prin care sa argumenteze respingerea. Datorita domnului Iohannis nu a ajuns Nicolicea ministru al Justitiei sau Olguta Vasilescu ministru pe o zona pe care nu avea niciun fel de expertiza.

Presedintele, de fiecare data cand a considerat ca persoanele propuse nu corespund exigentelor de ocupare a functiilor publice, a respins aceste candidaturi.

O cunoasteti pe Ramona Manescu, v-a fost colega de partid. Se potriveste portofoliului Externelor? Vorbind de expertiza profesionala.

Ramona Manescu a fost europarlamentar, a mai fost ministru.

Europarlamentar a fost si Viorica Dancila.

Daca presedintele nu a gasit temeiuri suficiente de respingere, asta nu inseamna ca intr-un fel i-a si aprobat.

Din punctul meu de vedere, demiterea ministrilor respectivi, Melescanu si Carmen Dan, era obligatorie. Presedintele avea de ales intre a respinge candidatii si a lasa domeniile fara ministri. In plus, presedintele nu are voie sa respinga decat o data. Nu avea nicio garantie ca propunerile ulterioare nu puteau fi mai rele decat acestea.

Trebuie sa gandim lucrurile dintr-o perspectiva realista, nu sa transformam totul in declaratii de campanie, trebuie sa evaluam o situatie in mod obiectiv.

In situatia in care era presedintele, in opinia mea, aceasta era solutia corecta pe care o putea da. Ne puteam trezi ca propunerea la Interne putea fi Codrin Stefanescu, iar presedintele, constitutional, nu mai avea voie sa respinga a doua nominalizare.

S-a si modificat in Codul Administrativ termenul in care presedintele trebuie sa se pronunte - sigur ca va trebui sa schimbam acea prevedere, bagata prin usa din dos.

Sunteti de acord ca, la capatul a doi ani de guvernare PSD, si functia prezidentiala a fost decredibilizata, prin prinderea presedintelui intr-o menghina in care a acceptat decizii luate de Guvernul Dancila/Dragnea?

Le-a acceptat doar cand a fost fortat si oricine ar fi fost presedinte ar fi facut acelasi lucru, pentru a respecta Constitutia si arhitectura institutionala a Romaniei.

Au fost foarte putine astfel de situatii - presedintele s-a opus cu toate armele pe care le-a avut la dispozitie, de fiecare data cand a considerat ca o decizie poate sa provoace un rau: de la retrimiterea legilor la Parlament, la atacarea lor la Curtea Constitutionala sau sesizarea Comisiei de la Venetia, referendumul.

Nu considerati referendumul un esec, din prisma deciziei Curtii Constitutionale?

Referendumul a fost o decizie salutara a presedintelui, care a permis romanilor sa se pronunte asupra unor probleme care generau disfunctionalitati majore, iar romanii au inteles chemarea presedintelui la referendum, au venit in numar foarte mare la vot, referendumul este validat si produce efecte imediat dupa ce CCR l-a validat.

In spatiul public au fost multe critici la adresa CCR. Credeti ca decizia CCR invalideaza practic optiunea electoratului sau sunt alte nuante?

Am si explicat ca referendumul deja produce efecte, asta chiar prin deciziile Curtii Constitutionale. Exista o decizie a CCR, 682/2012, care a fost legata de referendumul din 2012, care statueaza ca, odata ce cetatenii au decis ceva intr-un referendum, chiar si consultativ, Parlamentul care incearca sa adopte prevederi vadit contrare optiunii exprimate de romani la referendum incalca Constitutia.

Asadar, orice modificare a unei legi vadit impotriva vointei exprimate la referendum este considerata, de catre CCR, neconstitutionala.

Va spun sincer, nu sunt constitutionalist si am cerut puncte de vedere de la multi specialisti. La bunul meu simt, nu gasesc o motivatie impotriva interzicerii prin Constitutie a gratierii si amnistiei faptelor de coruptie.

CCR a spus ca nu trebuie inclus asta in Constitutie. Asteptam motivarea si vom pregati un proiect de lege pentru a modifica legea penala pentru a transpune in lege, daca nu se poate pune in litera Constitutiei un text care sa puna in practica vointa exprimata de catre cetateni.

In ceea ce priveste celelalte prevederi ale proiectului de reviziuire a Constitutiei, interzicerea ordonantelor de urgenta in domeniul justitiei, a infractiunilor, pedepselor si organizarii judecatoresti, crearea mecanismului de exercitare a controlului constitutional asupra OUG - una din marile probleme ale Constitutiei Romaniei -, prin acordarea dreptului de sesizare a Curtii si altor institutii decat Avocatul Poporului. In oglinda cu proiectele de legi, si pentru OUG va putea fi sesizata Curtea si de catre presedinte, si de catre ICCJ, si de care 50 de deputati sau 25 de senatori.

Este inclus in proiectul de reviziure inclusiv initiativa "Fara penali" privind integritatea. Noi am adaugat ceva in plus: sa functioneze aceasta interdictie nu doar pentru alegerile interne, ci si pentru cele europarlamentare.

La un moment dat, presedintele si-ar fi dorit un nou referendum, in ziua scrutinului prezidential, pentru revizuirea Constitutiei.

Asta e si obiectivul nostru, ca referendumul de revizuire a Constitutiei, dupa ce proiectul de revizuire este adoptat de catre Parlament, sa se desfasoare simultan cu primul sau cu al doilea tur al alegerilor prezidentiale. Nu cred ca va naste o dezbatere in campania prezidentiala, nu o va afecta.

Mizati atunci pe incurajarea prezentei la vot?

Daca faci un referendum distinct, intr-o perioada nepotrivita, este posibil sa nu aduni cvorumul: nu se face suficienta campanie, oamenii nu considera ca miza este suficienta. Fiind si foarte multe alegeri, oamenii ajung sa fie obositi - acum am avut europarlamentare plus referendum, in curand avem prezidentiale, apoi locale.

Proiectul de revizuire a fost inaintat sub semnatura PNL si USR.

Contracandidati acum.

Eu nu neg dreptul nimanui de a se prezenta in orice fel de alegeri. Aceasta este democratia. In ceea ce priveste colaborarea la nivelul Parlamenrului, a fost una foarte buna, avem un dialog permanent, ne consultam asupra proiectelor de legi sau initiativelor guvernamentale, ne coordonam pozitiile.

De multe ori i-am asociat pe partenerii nostri la diferite initiative la care, procedural, nu era necesar. Cu toate acestea, am preferat sa le facem impreuna pentru a creste forta de impact, pentru a arata forta Opozitiei, sustinerea puternica pentru un demers sau altul.

Credeti ca sunt cartile facute pentru prezidentiale?

Nu exista nicio garantie. Presedintele are prima sansa, este de departe candidatul care corespunde in cea mai mare masura exigentelor care se impun pentru ocuparea celei mai importante functii in stat, are recunoastere internationala, practic este cel care a impiedicat ca Romania sa fie capturata complet de clanurile PSD-ALDE, cel care intr-un fel a tinut piept de doi ani si jumatate agresiunilor sistematice.

In plus, presedintele este un element de siguranta, de stabilitate, este un om care stie ce trebuie facut, nu mai are nevoie de timp sa invete ce trebuie sa faca un presedinte. Este un om foarte riguros si devotat in exercitarea atributiilor de presedinte.

Care este competitorul principal al domnului Ionahhis in aceasta campanie? Dan Barna, domnul Tariceanu, doamna Dancila?

Presedintele Iohannis are statura de presedinte, anvergura, recunoasterea internationala, o valoare deosebita, deoarece traim intr-o lume globalizata, cu intrepatrundere de interese. In plus, ca membru al UE, putem avea avantaje, dar si dezavantaje, in functie de capacitatea de a negocia interesele si de a influenta deciziile. In conditiile date, un presedinte precum Iohannis este salutar pentru Romania.

Doamna Dancila a spus, intr-o emisiune televizata, ca ea este cea care a largit relatiile cu UE, ca este premierul care a fost cel mai des la Bruxelles, ca este un pro-european convins, credeti in aceasta schimbare a doamnei prim-ministru?

Cum sa poata spune asa ceva un premier care a emis Ordonanta 7, total contrara recomandarilor din raportul MCV?

A spus si ca atitudinea domniei sale a fost apreciata in raportul GRECO.

Atunci traieste pe alta lume, este paralela cu realitatea. In ceea ce priveste perceptia si recunoasterea la nivel european, daca PSD ar fi fost un partid apreciat sau macar acceptat la nivelul familiei lor politice - socialistii, nemaivorbind de toata Uniunea Europeana, PSD ar fi putut obtine presedintia Parlamentului European, deoarece dupa negocieri a revenit socialistilor, acestia nu l-au acceptat pe Stanishev, iar cum pozitia era atribuita unei tari din estul Europei, ar fi avut sanse foarte mari.

Ei sunt insa paria, inclusiv in familia socialista. Iar doamna Dancila a uitat criticile lui Timmermans, agresiunea sistematica a partidului pe care-l conduce asupra liderilor UE, a partenerilor europeni, a companiilor, a bancilor?

Doamna Dancila spune ca domnul Dragnea e cel vinovat de politicile anti-europene.

Vasilica Viorica Dancila este produsul exclusiv al lui Liviu Dragnea. Daca nu o punea in functia de prim-ministru, nu cred ca putea ajunge nici macar presedintele organizatiei Videle a PSD.

E chiar paradoxal, un om care a candidat la primaria Videle, unde a luat abia 30%, a devenit premier si candideaza la presedintia Romaniei. Mi se pare o depasire completa a nivelului la care se gaseste, nu are anvergura necesara.

Parerea mea e ca PSD-ul a desemnat-o acum drept candidat la presedintie ca sa scape de ea, va spun sincer.

In istoria PSD, acesta si-a desemnat candidat la presedintie pe presedintele partidului, atunci cand a fost premier in functie - cazul Ponta sau Nastase -, acum avem al treilea caz, iar parerea mea e ca va avea soarta pe care au avut-o Nastase si Ponta.

Va fi un esec, spuneti.

Sunt absolut convins.

Va castiga tur cu tur, spune dumneaei.

Va castiga experienta, daca are capacitatea sa valorifice infrangerea pe care o va incasa. Mi-e foarte greu sa va spun cine intra in turul doi, in competitie cu presedintele Iohannis, dar am sa va spun un lucru: eu nu fac parte dintre aceia care sa minimalizeze PSD, care sa considere ca PSD, in situatia in care se gaseste, nu mai este un adversar de temut, i se canta prohodul.

Am vazut PSD, de-a lungul ultimilor 30 de ani, in foarte multe situatii de criza, am vazut PSD condus de-a lungul timpului de lideri care nu aveau charisma, dar de fiecare data, mecanismul care este in spatele liderilor este cel periculos, modul in care isi intemeiaza puterea.

Uitati-va ca au presedinti de consilii judetene in cele mai sarace judete, judetele respective sunt codase la absorbtia de fonduri europene, la investitii.

Aveti o strategie pentru a ajunge la acest electorat, din aceste zone captive, sa le spunem?

Aici strategia noastra e foarte simpla: e in interesul lor sa iasa din aceasta saracie si chiar izolare, sa voteze cu un partid care se concentreaza pe investitii, pe dezvoltare economica, pe modernizare, pe oferirea de oportunitati multiple pentru oameni de a-si putea castiga traiul zilnic.

Ajungeti la acesti oameni, spuneti?

Cu siguranta, m-au si filmat cand am fost in mai multe campanii, inclusiv acolo unde are fiul lui Dragnea firma de porci. La locale luasem 9%, in campanie acum am luat 37%. Conteaza sa mergi sa vorbesti cu oamenii, multi dintre noi inca se uita pe anumite televiziuni, unde inca primesc picatura de venin.

Primiti convertiti politic, dupa europarlamentare?

Cei mai multi oameni de valoare sunt in societate, nu sunt implicati politic. Intotdeauna prefer sa conving oameni de calitate, care au realizat ceva, sa vina alaturi de partid, sa contribuie cu expertiza lor la fundamentarea deciziei politice a partidului privitoare la politicile publice. As prefera ca din alte partide sa vina mai putini.

De regula, dupa ce cineva castiga alegerile, vor fi primari care vor si ei sa urce in trenul victoriei si trec la partidul invingator.

Sunt multi primari, care au instinctul politic deja format, sesizeaza cine vine la putere si vor sa prinda trenul. In ce ma priveste, prefer sa pregatesc candidati ai PNL, care sa aiba capacitatea sa castige alegerile, cu o echipa liberala si mai ales cu programme liberale.

Aici se poate vedea o diferenta foarte clara: primarii liberali sunt mult mai buni decat cei ai PSD, pentru ca au fost orientati spre dezvoltare. Poate si pentru ca am fost mai mult in Opozitie si nu au fost sprijiniti de programe guvernamentale, au invatat sa acceseze fonduri europene, sa scrie proiecte, sa identifice alte surse posibile de finantare.

Multi primari PSD nici nu vor sa auda de fonduri europene, ei prefera sa primeasca cu pipeta fonduri de la Guvern.

Am vorbit despre negocierile europene. Tema romaneasca a fost cea legata de candidatura lui Kovesi. Acum, pe ultima suta de metri, toata lumea vrea sa se asocieze cu victoria cea mai probabila: PNL, Renew Europe, presedintele Iohannis. Cum sta treaba cu aceste negocieri, din ce va spun colegii din Parlamentul European?

Sa ne uitam in trecutul apropiat si vedem exact cine si cum a contribuit. Laura Codruta Kovesi a trecut prin trei etape ale procesului de selectare: etapa de evaluare profesionala, realizata de un juriu compus din 12 magistrati la nivel european, si unde a iesit pe primul loc.

A fost episodul din Consiliul Uniunii Europene, pe formatiunea JAI, dar decizie luata la nivel de COREPER, de reprezentanti ai statelor europene, nu la nivel de ministri.

Unde nu stim cum s-a ajuns la acel vot.

Nu se stie, dar a iesit pe primul loc candidatul francez, Bohnert. Apoi, a fost votul din Parlamentul European, unde a castigat Laura Codruta Kovesi. Toata lumea a vazut acolo cine a influentat decizia. A fost o victorie a PNL, care a inlocuit parlamentari din PPE care nu o sustineau pe Laura Codruta Kovesi.

A fost o actiune de lobby ca la carte, am vazut din timp ce face PSD si am compensat tot jocul pe care l-a facut PSD, care a inlocuit niste socialisti numai ca sa voteze impotriva lui Kovesi. Am avut victorii dificile in comisiile LIBE si CONT. Asta e meritul exclusiv al presedintelui Iohannis si al PNL.

Sigur, presedintele nu poate sa bata toba cu toate discutiile pe care le are, dar presedintele, constant, a sustinut candidatura doamnei Kovesi. Cred ca presedintele a comunicat in urma discutiei cu presedintele Macron, intr-un fel ca sa clarifice lucrurile si pentru ca este nivelul de comunicare normal, intre sefi de stat si pentru ca, in mod cert, presedintele Frantei si-a dat acordul ca decizia luata in urma discutiei sa fie comunicata public.

Sigur, acum incearca sa se lege de tema si altii.

Problema este sa mentina decizia si am vazut ca Parlamentul European si-a validat in noua componenta de dupa alegeri sustinerea pentru doamna Kovesi, acest lucru s-a facut la solicitarea PPE.

La nivelul Consiliului UE, trebuie sa se analizeze situatia, dupa ce Parlamentul a spus clar: Laura Codruta Kovesi este candidatul nostru. Probabil o sa repete votul.

La o repetare a votului, deja lucrurile sunt schimbate in bine, pentru ca, pe langa interventia efectiva a presedintelui Frantei, avem si alte schimbari.

A anuntat Bulgaria ca sprijina candidatura lui Kovesi.

Nu numai. S-a schimbat Guvernul in Grecia, unde nu mai e Tsipras, alegerile au fost castigate de Noua Democratie, care este partenerul nostru in PPE si sunt convins ca noul premier al Greciei va fi alaturi de noi in acest demers. Am convingerea ca o repetare a votului va duce la alegerea Laurei Codruta Kovesi.

Il propuneti pe Rares Bogdan prim-vicepresedinte al partidului. Au fost zvonuri ca relatia nu e chiar asa roz.

Doamna Gradinaru, cand cineva vrea sa scrie ceva, nu conteaza ca ii prezinti adevarul. A propos de relatia dintre noi, au fost permanent tentative de a crea o falsa disputa. Eu comunic cu Rares Bogdan in fiecare zi, ne-am coordonat de-a lungul timpului pozitiile, e un om pe care il apreciez deosebit, a fost un jurnalist de exceptie, din momentul in care a intrat in campanie, a fost umar la umar alaturi de mine.

V-a adus procente?

Cu siguranta, a avut o contributie foarte serioasa si a muncit cot la cot cu noi de dimineata pana noapte. E propunerea mea, avem aceasta pozitie vacanta de prim vicepresedinte, una importanta.

A detinut-o si domnul Iohannis.

Da, in 2013. E o pozitie foarte importanta. Votul va fi la Consiliul National din 8 august, dar sunt sigur ca din aceasta pozitie va fi unul dintre varfurile de lance ale PNL in actiunea politica.

Pe de alta parte, Rares Bogdan, la propunerea mea, detine pozitia de lider de grup roman din cadrul PPE.

Aveti si un europarlamentar presedinte de comisie.

Suntem singurul partid care a obtinut la negocieri sa conducem o comisie a Parlamentului European, Comisia ITRE, una extrem de importanta.

E Adina Valean acolo. Putin comunicata de partid. Era nici sa nu fie pe lista. Sa fie Crin Antonescu, in locul ei.

Au existat discutii, recunosc, la un moment dat, dar pana la urma a prevalat nevoia de a avea o reprezentare de foarte buna calitate la nivel european si mai putin considerente de imagine interna, incercarea de a pune candidati pe acest criteriu.

Pe ce procente mizati in alegeri?

La estimarile analistilor, aproape nimeni nu anticipa victoria PNL la europarlamentare.

Nici dumneavoastra nu ati parut ca va asteptati. Imaginea de dupa rezultat de la PNL era destul de trista.

A fost o imagine de responsabilitate, faptul ca suntem votati ne incarca cu o responsabilitate suplimentara si trebuie sa gasim cele mai bune solutii pentru a-i reprezenta pe cetateni. Foarte multi se bucura la succes. In politica, un succes inseamna ca milioane de oameni isi pun sperantele in tine si este, de fapt, o incarcare de raspundere, e o cruce in spinare pe care trebuie sa o duci.

Procentele pe care le aveti acum, intern.

Suntem consolidati pe primul loc, azi, PNL e pe 30-31%. Vrem sa vedem daca e consolidat, dar lucrul cel mai important e ca a crescut favorabilitatea, increderea in partid, iar de regula intentia de vot urmeaza favorabilitatea. Avem un bazin de crestere.

A reusit PNL sa se dezbrace de eticheta de USL-ist?

Odata cu alegerea mea in fruntea PNL, fantoma USL a fost alungata definitiv din sediile PNL. Actiunea noastra in ultimii doi ani arata asta.

Eu intrebam de perceptie.

Cu siguranta, perceptia publica va fi, in timp, conform cu actiunea partidului. E normal sa existe dubii din partea unor cetateni care au fost atunci profund dezamagiti.

Nu mai aveti in partid nostalgici dupa USL?

Nu prea mai avem, cel putin in echipa de conducere a partidului.

Cand lansati campania pentru prezidentiale?

Campania de strangere de semnaturi va incepe pe data de 10 august.

Un moment simbolic.

Da, pentru a da un semnal ca obiectivul nostru e sa nu se mai intample niciodata ce s-a intamplat in 10 august anul trecut.

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...