Fiul jurnalistului Dumitru Tinu, Andrei Tinu (PSD), a pierdut saptamana trecuta procesul in care solicita suspendarea deciziei premierului Ludovic Orban de demitere din functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie (ANC).
Decizia nu este definitiva.
La finalul anului trecut, Tinu reusise sa suspende la Curtea de Apel Bucuresti un prim ordin de revocare, pana la solutionarea unui proces in care cerea anularea deciziei, si a revenit in ianuarie in fruntea institutiei.
In martie 2020, Ludovic Orban a dat o noua hotarare de revocare.
Raportul, la DNA
La baza revocarii a stat un raport al Corpului de Control al Ministerului Justitiei, din octombrie 2019, realizat in perioada in care ministerul era condus de Ana Birchall (ex- PSD). Un raport ale carei concluzii au fost ignorate de fostul premier Viorica Dancila.
Documentul dezvaluia probleme mari privind modul in care au fost gestionate solicitarile a nenumarati cetateni rusi si ucraineni de a deveni cetateni romani.
Raportul Corpului de Control al Ministerului Justitiei a fost trimis la Parchetul General, care a declinat ancheta la DNA. Ancheta vizeaza fapte precum abuz in serviciu si sustragere sau distrugere de inscrisuri, in legatura cu unele dosare de acordare a cetateniei romane.
Printre alte motive, Andrei Tinu a insistat pe faptul ca decizia de revocare semnata de Ludovic Orban nu era motivata. In astfel de cazuri, potrivit legii, fapt retinut si de instanta, motivarea este decisiva pentru a face demarcatia intre actul administrativ adoptat in cadrul marjei de apreciere conferite de legea autoritatii publice si cel adoptat prin exces de putere.
"In cauza de fata, insa, Curtea arata ca decizia nr. 192/2020 a fost emisa in baza raportului de control nr. 77/57734/490/2019/30.10.2019 emis de Ministerul Justitiei (atasat intampinarii), raport prin care se propusese sesizarea primului-ministru in vederea revocarii din functia de secretar de stat a reclamantului Tinu Andrei, presedinte al ANC (punctul 17 din propuneri - pagina 233 din raport).
Or, acesta are 233 de pagini, cuprinzand constatarile pe larg ale corpului de control, inclusiv motivele de fapt si de drept ce stau la baza propunerii de revocare/eliberare din functia de presedinte al ANC a reclamantului si implicit a emiterii de parat a deciziei," explica Curtea de Apel Bucuresti.
Magistratii arata ca astfel se justifica lipsa unei motivari ample in fapt a deciziei contestate, in conditiile in care argumentele se regasesc expuse in cadrul raportului de control, pe care se fundamenteaza si la care face trimitere expresa decizia.
Potrivit instantei, in acelasi sens s-a decis in mod constant de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, aceasta stabilind faptul ca este indeplinita cerinta motivarii actului administrativ si atunci cand in continutul acestuia nu sunt reluate in extenso toate temeiurile de fapt si de drept care au fost retinute intr-un alt inscris pe care actul administrativ s-a fundamentat si pe care il inglobeaza.
"Pentru acest motiv, avand in vedere ca raportul de control ce sta la baza emiterii deciziei a carei suspendare se solicita este amplu motivat, fiind detaliate motivele pentru care se justifica revocarea/eliberarea din functia de presedinte al ANC a reclamantului, aspect de altfel necontestat de reclamant, Curtea va respinge ce neintemeiata aceasta critica de nelegalitate," conchide Curtea de Apel Bucuresti.
Instanta mai arata ca nu este relevant, raportat la obiectul procesului, motivul pentru care fostul prim-ministru Viorica Dancila nu ar fi dat eficienta propunerilor Ministerului de Justitie din 30 octombrie 2019, "aceasta putand reprezenta cel mult o aparare de fond intr-o eventuala cerere in anularea actului emis cu exces de putere."
"Sustinerile referitoare la calitatea reclamantului de avertizor de integritate si cele referitoare la nelegalitatea si netemeinicia raportului de control de asemenea exced cadrului procesual al cererii de suspendare a executarii actului administrativ, fiind chestiuni de fond ce presupun o analiza aprofundata," mai explica Curtea de Apel Bucuresti.