Lupta cu „cuțitele pe masă” de la PNL versus pacea internă de la USRPLUS. Analist: „Elita partidului n-a văzut niciodată în Orban vreun lider salvator”

Marti, 31 August 2021, ora 17:05
4994 citiri
Lupta cu „cuțitele pe masă” de la PNL versus pacea internă de la USRPLUS. Analist: „Elita partidului n-a văzut niciodată în Orban vreun lider salvator”
Cele două partide de la guvernare trec prin episoade diferite FOTO Hepta

Sociologul Sebastian Lăzăroiu arată, într-o analiză publicată marți 31 august, că în opinia sa motivul pentru care la PNL asistăm la o luptă la cuțite, cu trădări în masă, stă în faptul că Orban a fost văzut doar ca o soluție de criză, și nicidecum drept un lider al partidului. Totul în antiteză cu situația pașnică de la USRPLUS, un partid ajuns deja la un echilibru intern.

„Avem două scrutine interne, la început de toamnă. Pesemne că, fiind partide la putere, interesul presei e mai mare. Cumva, pe drept cuvânt, fiindcă, odată așezate curentele zbuciumate din interior, se mai limpezesc și apele guvernării.

Totuși, mă aștept să fie o diferență mare, nu numai stilistic, ci și din punct de vedere al mizelor, intre cele două campanii. Și asta pentru că, în PNL, urmează să se corecteze un dezechilibru, în timp ce, la USRPLUS, pare să se consființească un echilibru deja atins.

Pentru unii poate să pară surprinzător modul sângeros în care se tranșează lupta pentru putere la liberali. Cu cuțitele pe masă, cu țipete și yale schimbate, cu atacuri la persoană și cu un val de trădări. Cum la fel de surprinzătoare ar putea să pară unora liniștea din USRPLUS, considerat "eternul turbulent".

Pentru observatorul atent n-ar trebui să fie o surpriză nici scandalul de colo, nici pacea de dincolo. Desfășurarea ostilităților la liberali e numai simptomul unui dezechilibru cronic. Iar solidaritatea internă la USRPLUS e semnul unui echilibru deja atins după fuziune și după validarea electorală.

Bun, să le luăm pe rând.

Tensiuni sub comanda lui Orban

Puțini își amintesc episodul (ținut bine sub capac, e adevărat) primei răbufniri interne împotriva lui Orban din vara lui 2018. Da, era 2018, cu PSD încă puternic, dar încolțit din toate părțile. Ce făcea principalul (ca mărime) partid de opoziție parlamentară? Îi apucase pe unii cheful să-l schimbe pe Orban de la șefia PNL. Atenție, suntem în plină stare de război putere-opozitie (mai era puțin până la 10 august și până la moțiunea de cenzură din toamnă) și liberalii plănuiesc să-și răstoarne conducătorul. Inițiativa a plecat de la un grupuscul care, în scurt timp, a reușit să mobilizeze o mare parte a partidului. Din ce știu, doar Iohannis a reușit să oprească mișcarea, care era, într-adevăr, prostească și ar fi putut fi fatală PNL, dar ar fi avut succes (adică se strânsese masa critică).

Dacă nu mă înșeală memoria, chiar și după europarlamentarele din 2019, au fost voci răzlețe care au încercat să-l scoată pe Orban responsabil pentru scorul "dezamăgitor" (în realitate era un scor istoric) din alegeri. Pe urmă, în toamnă, după căderea guvernului Dăncilă, s-a produs iarăși ceva rumoare în PNL (de mai mică amploare). Adversarii interni se temeau că, odată instalat premier, Orban își va consolida puterea în partid.

În fine, salvat de clopoțel de câteva ori, Orban intră pe drumul cel bun. Preia guvernul minoritar, face tandem cu Iohannis la prezidențiale și, ulterior, bate palma cu PSD pentru parlamentare anticipate, suprapuse cu localele, în iunie 2020.

Ghinionul lui Orban a fost debutul pandemiei, care a stricat nu doar aranjamentul anticipatelor, dar, prin ce a urmat (nemultumirile legate de restrictii), a zdruncinat serios scorul PNL, foarte optimist, conform sondajelor post-prezidențiale. Sigur, e impropriu spus că Orban, de unul singur, a reușit parcursul bun. Dimpotrivă, mai ales în timpul pandemiei, el a avut mare noroc cu Iohannis, proaspăt reîncărcat electoral. Fără Iohannis, PNL ar fi avut scoruri mult mai modeste și la locale, și la parlamentare.

Ce vreau să arăt e că, în PNL, n-a fost deloc liniște cu Orban președinte. Liniștea aparentă era doar camuflajul unui armistițiu pre-electoral între beligeranți. Elita partidului n-a văzut niciodată în Orban vreun lider salvator, ci mai degrabă o soluție de criză (partidul trece de mult printr-o criză de lideri, dar nu e singurul). Orban a știut să se facă iubit la bază, însă și-a ostilizat definitiv camarazii din conducere. Pesemne și din cauza stilului de management politic, dar foarte probabil din cauza percepției de lider lipsit de charismă, un pic prăfuit, un pic obosit (in contrast flagrant cu Crin Antonescu). Știți cum e, într-un fel îl impresionezi pe activistul simplu din teritoriu (îi strângi mâna, bei o bere cu el) și altfel pe carnasierii din jurul tău, care știu să citească un sondaj și culeg opinii avizate despre potențialul masculului alfa.

Cert e că, acum, doar se desăvărșește ce s-a mai inceput de câteva ori, adică schimbarea lui Orban. Se face mai greu decât s-ar fi făcut în 2018 (când oricum n-aveai pe cine pune în loc și era și inoportun), deci aveau dreptate cei care se temeau în 2019 că Orban își va consolida puterea în partid după ce va ajunge mare șef la Palatul Victoria. De fapt, asta vedem acum. Un Orban mai greu de învins, după ce și-a reînnoit o serie de loialități clientelare, dar nu invincibil, date fiind mecanismele specifice alegerilor interne.

La fel cum, pentru Orban, pandemia a fost marele ghinion, pentru USRPLUS pandemia a fost norocoasă. Intotdeauna e greu să lucrezi cu istorii contrafactuale, însă putem bănui că, în ipoteza parlamentarelor anticipate, suprapuse cu localele, USRPLUS ar fi obținut un scor mai aproape de 10%. De altfel, mă aștept ca prioritatea, după alegerile din 2 octombrie, să fie nu atât consolidarea partidului în orașele mari, cât construcția în mediul rural și orașele mici (unde sunt aproape inexistenți).

USR a trecut deja prin peripeții

Ca sa ajungă la fuziune, USR si PLUS au avut deja un parcurs cu peripeții. Mai întâi a fost alianța electorală și politică, destul de întârziată, abia la începutul lui 2019. Dar poate n-a fost rău că n-a venit mai devreme, fiindcă au avut timp să se tatoneze, să se cunoască și să-și consume energiile competiției domestice. Nici cu fuziunea nu s-au grăbit (deși poate era mai bine s-o fi avut înaintea prezidențialelor). Oficial, USRPLUS a devenit un singur partid abia la începutul lui 2021.

În tot cazul, impresionant în istoria apropierii dintre cele două formațiuni e felul puțin zgomotos în care au ajuns la înțelegere, în condițiile în care raportul în sondaje era cam de 3 la 1 în favoarea USR.

USR a știut să cedeze din plăcintă, iar PLUS să nu sară calul. Din ce am văzut în trecut, succesul unei alianțe sau fuziuni depinde mult de înțelepciunea și voința liderilor. Or, aici, și Barna, și Cioloș s-au dovedit raționali și puternici, fiindcă liderii slabi și lipsiți de obiective se lasă de obicei duși de curentele din anturaj, cele care zădărnicesc, în final, orice proiect de aglutinare (unii zic - nu le da nimic, alții - cere-le mai mult și, la sfârșitul zilei, fiecare rămâne cu ce-i al lui).

Însă cel mai mult a contribuit la atingerea echilibrului intern felul în care conducerea bicefală a reușit să cucerească redutele de putere după alegeri. Cioloș a devenit lider al grupului RENEW, la Bruxelles, iar Barna, vicepremier în executivul de la București. Ambele poziții sunt extrem de importante pentru viitorul parcurs al partidului.

Faptul că acum se alege președintele unic al USRPLUS e un pic nefericit ca timing, însă inevitabil.

Congresul n-ar trebui să strice actuala configurație de putere. În fond, ambele părți (e evident că fuziunea e abia la început, așa se explică listele monocolore ale celor doi candidați cu șanse) ar trebui să fie multumite cu ce au obținut. PLUS e într-o poziție mult mai bună decât dacă ar fi mers singur în alegeri (probabil n-ar fi atins pragul de 5%), iar USR se află la guvernare într-un rol crucial (practic, fără ei, nu există o altă majoritate care să satisfacă PNL, adică să le ofere liberalilor funcția de premier).

Barna a trecut deja prin mai multe contestări, în special după prezidențiale, dar și după parlamentare, însă contestările s-au raportat mai mult la așteptări, iar așteptările au mereu ceva comun cu reveriile. Să obții 15%, după patru ani de la înființare, e o performanță pe care o poți înțelege numai dacă știi să te uiți în urmă la cimitirul de formațiuni noi, apărute după 1989. Dacă adaugi realitatea că azi partidul are un vicepremier, niște portofolii importante în guvern plus un lider de grup europarlamentar, probabil că performanța devine chiar un miracol.

Dar, după congres, e important ca acest echilibru intern și această combinație de avantaje Bruxelles-București să fie conservate. Interpretez candidatura la Cioloș la șefia partidului mai mult ca un vehicul de promovare a aripii PLUS în viitoarea conducere a partidului. Altfel, să părăsești reduta de la Bruxelles ar fi o mișcare irațională nu doar pentru cariera politică, ci și pentru viitorul USRPLUS. Pentru că, printre altele, un partid nu poate fi condus trei zile pe săptămână și nici de la distanță. Dar eu cred că și cei de la PLUS înțeleg raționamentul și nevoia păstrării echilibrului, de aceea zgomotul de farfurii trântite în cap se aude mai degrabă în bucătăria PNL.

În fine, chiar și a treia grupare (mai firavă) din USRPLUS, hai să-i zicem - "a dezamăgiților", contribuie la acest echilibru. Fiindcă, venind la guvernare (de coaliție), partidul e nevoit să facă compromisuri, să-și modereze înflăcărările de campanie, dar cineva trebuie să țină aprinsă torța intransigenței și a principiilor. Faptul că "a treia cale", cum își zic, va avea puține voturi la congres nu arată decât că, pentru USRPLUS,

nu există deocamdată a treia cale. Și nici măcar a doua. Nu există decât o cale - guvernarea alături de PNL și UDMR”, a scris Sebastian Lăzăroiu.

Sebastian Burduja atacă primarii USR: "Sunt oameni care s-au prezentat ca alternativă, oameni noi, dar n-au livrat rezultate"
Sebastian Burduja atacă primarii USR: "Sunt oameni care s-au prezentat ca alternativă, oameni noi, dar n-au livrat rezultate"
Sebastian Burduja, președintele PNL București, a declarat marți, 26 martie, că un candidat PNL la Primăria Capitalei chiar dacă nu ar fi câștigat ar fi propulsat un nume pentru alegerile...
USR acuză Guvernul că se joacă „cu prețurile la energie ca la păcănele”. „Plătim facturi mai mari decât pe piaţa liberă”
USR acuză Guvernul că se joacă „cu prețurile la energie ca la păcănele”. „Plătim facturi mai mari decât pe piaţa liberă”
USR a transmis joi, 28 martie, că Guvernul Ciolacu minte când spune că ia măsuri în favoarea consumatorilor şi că scade facturile românilor. Partidul susține că de fapt Executivul...
#Florin Citu premier, #Orban, #PNL, #USR , #stiri Ludovic Orban