Ce beneficii ne-a adus pandemia: Topul domeniilor care au cunoscut o dezvoltare fără precedent

Pandemia de COVID-19 a adus multă suferință pentru sute de milioane de oameni de pe tot globul. Mulți s-au vindecat, dar au fost și pierderi uriașe de vieți omenești. Însă omenirea nu s-a oprit în loc.

Chiar dacă ne este greu să le procesăm ca beneficii, unele sectoare au avut creșteri importante. De altfel, fiecare mare tragedie, fie că vorbim despre războaie, pandemii ori accidente tehnologice cu impact global, impune o dezvoltare rapidă a domeniului care se ocupă de eliminarea efectelor catastrofale.

În cazul pandemiei de COVID-19, știința a cunoscut o creștere importantă.

Medic: Marii jucători ai pandemiei au la dispoziție resursele necesare pentru studii pentru alte tratamente și vaccinuri

Guvernele lumii au fost nevoite să investească în industria sănătății, astfel ca vaccinurile și tratamentele pentru COVID-19 să fie produse cât mai rapid și prin acestea să se ridice presiunea de pe celelalte sectoare de activitate care au fost nevoite să se mențină pe linia de plutire sau să se închidă pentru o perioadă.

”În timpul războaielor se investește în industria de război și în serviciile publice guvernamentale. Acestea sunt prioritare. Acum, în pandemie, este puțin diferit.

S-a investit mult mai mult față de perioada de dinainte în industria sănătății pe câteva paliere. Pe de o parte vorbim despre investiții majore în partea de protecție - măști, combinezoane. Dacă ne amintim, la începutul pandemiei, Uniunea Europeană depindea, pe acest sector, de importurile din zona asiatică și a fost o problemă din punctul acesta de vedere.

Al doilea tip de investiție a fost în dezvoltarea de vaccinuri. De altfel, diferența dintre vaccinurile bazate pe ARN mesager împotriva COVID și celelalte medicamente sau vaccinuri care se bazau pe aceeași tehnologie și erau în studii clinice la începutul pandemiei, dar nu avansau, a fost făcută de nivelul de finanțare.

Iar aici mai vorbim despre un aspect legat de finanțare. Aceasta a fost atât publică, din partea guvernelor și a Comisiei Europene, cât și privată. Și a mai fost un aspect important. Nu a fost o investiție propriu-zisă, ci a fost cumva un cec în alb dat de guverne și de Comisia Europeană. O garanție, de fapt, pentru companiile farmaceutice că vor cumpăra cantități foarte mari de vaccinuri dacă vor fi produse în anumiți parametri de eficiență și siguranță”, a explicat doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Specialistul în sănătate publică a mai subliniat că, în ceea ce privește investițiile în producția de vaccinuri și medicamente, acestea nu s-au oprit la serurile covid din prezent.

”Marii jucători ai pandemiei, BioNTech și Moderna, au făcut profituri foarte importante importante anul trecut. Capitalizarea lor bursieră a crescut foarte mult iar interesul oamenilor de a investi în acțiunile lor este din ce în ce mai mare. Astfel, au avut acum la dispoziție fonduri pentru a dezvolta alte studii clinice pentru alte medicamente bazate pe tehnologia ARNm”.

Mutațiile virusului au adus o dezvoltare a tehnologiei

”Pe măsură ce a devenit de interes subiectul mutațiilor pe care le suferă virusul au început să apară investiții masive în industria de diagnostic medical, în echipamente de secvențiere, în domeniul telemedicinei, având de vedere că în starea de urgență consultațiile față în față s-au mutat online, iar această oportunitate a fost văzută de mulți medici. Iar acum rămâne de văzut pe ce segmente va putea fi implementată această telemedicină, pentru ce boli, pentru ce tipuri de pacienți, etc”, a mai precizat expertul.

”Dacă nu aveam pandemia, nu aveam nici bugete atât de mari de la UE pentru sănătate”

Medicul mai spune că Uniunea Europeană a făcut investiții fără precedent pe programul de sănătate.

”Ar fi bine ca investițiile în sistemul medical să fie menținute în continuare. În primul rând ar trebui să avem o localizare a lor în Uniunea Europeană și o distribuție cât de cât stabilă în interiorul UE. Eu mi-aș dori o fabrică pe teritoriul României care să producă vaccinuri sau medicamente de ultimă generație. Iar privind cea mai recentă strategie la nivelul Uniunii Europene, cred că lucrul acesta s-ar putea întâmpla.

Și mai este un lucru important legat de investiții. Vorbim despre alocarea financiară fără precedent a Comisiei Europene pentru programul european de sănătate ”EU4Health” și pentru programul de cercetare al Uniunii Europene ”Horizon Europe”. Probabil că, dacă nu aveam pandemia, nu aveam nici bugete atât de mari de la UE, pentru sănătate. Și există și o agenție executivă pentru investiții în sănătate, înființată recent și care a și lansat un cod de proiecte în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Pe cercetare erau finanțări mari și până acum însă, pe sănătate nu erau acordate sume atât de mari”, a mai spus expertul.

A crescut sistemul privat de sănătate

Pentru că spitalele publice au fost nevoite să acorde atenție în principal pacienților COVID, spitalele private au preluat o parte din pacienții care aveau alte patologii.

”Tot în această perioadă, a crescut sistemul privat de servicii medicale, ca urmare a faptului că sistemul public a fost cel care a dus lupta cu pandemia. Fie că pacienții au fost restricționați în privința accesului în spitale, fie că au dezvoltat o teamă de a merge în spitalele publice, s-au adresat mediului privat. Iar această situație se vede și în cifrele de profit ale marilor rețele din România care au fost foarte crescute.

Ce ar fi trebuit să crească foarte mult, în această perioadă, ar fi fost educația on-line. La fel ca în cazul telemedicinei, se putea face un business în acest domeniu, mai ales că acum tot mai multă lume este receptivă la astfel de servicii”, a mai precizat Marius Geantă.

Sociologul Ana Bulai: Instituțiile au fost nevoite să-și mai informatizeze din activitate, părinții au văzut care este problema din învățământ

Multe activități au început să treacă on-line în pandemie. Și nu vorbim numai despre telemuncă sau școală pe tablete. Multe instituții au descoperit că informatizarea aduce beneficii de ambele părți. În multe cazuri, cozile la ghișeu și dosarele cu șină au fost înlocuite de câteva click-uri din fața unui device.

”Pandemia a adus în primul rând un beneficiu legat de tehnologizare pe care îl vede toată lumea, atât în ceea ce privește accesul la tehnologie al unui număr mai mare de de persoane. Aici avem, la nivel european, indicele accesului la mijloacele de informare și electronice, unde România stă bine la dotare, dar stătea prost la alfabetizare digitală. Parametrii s-au mai îmbunătățit pentru că mulți au fost obligați să învețe niște abilități de bază, pentru a-și comanda produse sau pentru alte motive.

Este de remarcat că dotarea cu tehnologie a crescut mai ales în cazul copiilor din zone vulnerabile, atât prin efortul statului - s-au cumpărat acele sute de tablete și s-au repartizat în țară - cât și prin intermediul ONG-urilor care la rândul lor au făcut eforturi considerabile, comparabile cu cele ale statului și chiar întreprinderi private au făcut donații. Acesta este un plus de accesibilizare a tehnologiei pentru persoanele vulnerabile din zonele marginale.

În plus, pandemia a creat niște obligații pentru instituțiile publice să-și mai informatizeze din activitate. Spațiul public virtual și efortul administrației publice mai ales în local de a facilita plata taxelor și impozitelor online înseamnă mult. Acestea sunt lucruri câștigate pe care sper să nu le pierdem”, a explicat sociologul Ana Bulai pentru Ziare.com.

Tot în pandemie, bunicii și-au recâștigat rolul social, iar domeniul construcțiilor rezidențiale a cunoscut o creștere importantă. Oamenii, cei de la orașe, cu posibilități financiare, au ales să își achiziționeze o locuință în mediul rural unde pot avea și spațiu pentru munca, dar și loc unde copiii sa se joace în natură.

”S-au mai întâmplat și alte lucruri interesante, pozitive. Unul dintre acestea ține de gestionarea vieții de familie atunci când există copii minori. A crescut importanța, în studiile noastre, pe care bunicii și-au recâștigat-o în rolul lor social de suport pentru creșterea copiilor. Este foarte clar că cei care au avut bunici s-au descurcat mult mai bine decât cei care au trebuit să apeleze la o bonă sau să își gestioneze ei singuri și munca de acasă și copiii.

Ce a scos la iveală școala on-line

În același context al muncii de acasă a crescut interesul pentru locuire în spații cu un confort ridicat, iar aici vedem creșterea de profit în construcții, mai ales în acele construcții de tip rezidențial care să ofere o curte, un spațiu de relaxare, sau un spațiu construibil superior.

Aici vedem una din tendințele cunoscute în dezvoltarea urbană - migrarea către periferie. Și este o migrare a zonelor nu neapărat metropolitane, din apropierea marilor orașe și chiar a zonelor rurale aflate la o distanță de peste 100 de kilometri de acestea. În aceste zone s-a pus problema internetului pentru a atrage populație urbană cu salarii mari care își caută case cu curte, unde viața de familie să fie mult mai ușor și mult mai sănătos gestionabilă”, a explicat sociologul.

Iar școala on-line a scos la iveală, în unele cazuri, problemele din sistemul de învățământ. Astfel, părinții au putut vedea exact expertiza profesională a celor care îi învață carte pe copiii lor.

”A crescut, dacă vreți, prin educație online, transparența actului educațional. Părinții au asistat, fie și involuntar, la cel puțin o oră de școală online. Și au văzut că principala problemă a educației nu ține de infrastructură, nici măcar de posibilitatea accesului la tehnologie, ci de calitatea corpului didactic, umană și profesională.

O să vedeți, în următoarea perioadă o presiune din partea părinților spre școlile private, spre forme alternative de învățare, de a încerca să rezolve pe cont propriu un deficit uriaș de calitate în sistemul public dacă Ministerul Educației nu înțelege că aceasta este principala problemă, ci face balet cu structura anului școlar, cu scoaterea a trei ore din programă și alte chestiuni fără niciun impact considerabil.

Sistemul educațional românesc are nevoie de profesori cu dăruire care să își facă din meserie o profesiune de credință nu un loc de muncă de unde nu știi cum să pleci mai repede”, a mai spus sociologul.

Pe de altă parte, pandemia le-a influențat românilor alegerea investițională. Mulți au dat bani pe opere de artă pentru a-și înfrumuseța locuința sau pur și simplu ca investiție pe termen lung.

”Ultima chestiune pe care am remarcat-o este creșterea investițiilor în artă. Oamenii s-au gândit să-și înfrumusețeze spațiul și chiar să-și stocheze acumulările în obiecte de artă, probabil și în contextul în care deplasările, concediile au fost mult mai puțin accesate”, a mai spus sociologul.

Cifrele pandemiei în România

De la începutul pandemiei de COVID-19 în țara noastră s-au infectat, conform cifrelor oficiale, 2.643.614 de persoane. 62.323 dintre acestea au decedat.

De la începutul campaniei de vaccinare, în România, (27 decembrie 2020) au fost administrate 16.641.520 de doze de vaccin.

8.041.209 de persoane sunt vaccinate cu schemă completă.

2.500.166 de persoane au și doza booster.

Avem patru vaccinuri disponibile în România:

Vaccinul Pfizer se administrează din 27 decembrie 2020;

Vaccinul Moderna se administrează din data de 4 februarie 2021;

Vaccinul AstraZeneca se administrează din data de 15 februarie 2021;

Vaccinul Johnson&Johnson se administrează din data de 4 mai 2021 și este în doză unică;

Doza de rapel se administrează din data de 28 septembrie 2021;

Vaccinul Pfizer Pediatric se administrează din data de 26 ianuarie 2022.

Povestea noastră

În filonul național sunt încrustate adânc o multitudine de zicători, zicale și ziceri care ne caracterizează, descriu și ghidează felul nostru de a fi. Ascund înțelesuri profunde care au...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...