Cum a încercat să-i convingă șpăgarul Lucian Duță pe judecători să-l pună în libertate: „Sunt singurul om din România trimis la pușcărie după decizia CCR” FOTO

Deținutul Lucian Duță – fost șef al CNAS condamnat la 6 ani de pușcărie pentru o mită de 6 milioane de euro – a cerut Curții de Apel București, vineri seară, 16 decembrie, să fie pus de îndată în libertate.

Condamnatul spune că judecătorii au fost total lipsiți de imparțialitate atunci când au pronunțat decizia și că au făcut totul pentru a-l trimite după gratii.

Un complet format din magistrații Adina Pretoria Dumitrache (președinte) și Andrei Viorel Iugan de la Curtea de Apel București au rămas în pronunțare, vineri seară, cu privire la contestația în anulare formulată de Lucian Duță împotriva condamnării definitive din 25 iulie 2022.

Dacă o admit, Lucian Duță va ieși pe poarta Penitenciarului Rahova.

În esență, avocații fostului șef al CNAS au cerut desființarea deciziei de condamnare, rejudecarea apelului și, între timp, punerea de îndată în libertate a clientului lor.

Avocații și-au întemeiat cererea pe argumentul că Lucian Duță n-a avut parte în apel de un complet de judecată imparțial, ci de unul care l-a vrut cu tot dinadinsul la pușcărie.

Este vorba despre Daniela Panioglu (președinte) şi Alina Nadia Guluţanu, pe care CSM tocmai le-a exclus din magistratură, joi, 15 decembrie, pentru abateri grave.

În ceea ce-l privește pe deținutul Lucian Duță (foto), avocații spun că acestea două i-au încălcat de mai multe ori dreptul la apărare, că au dat dovadă de rea credință și că au vrut să îl condamne cu orice preț.

Judecătoarea Daniela Panioglu, demonizată de apărătorii lui Duță

Niciun cuvânt n-au spus avocații lui Lucian Duță în sala de judecată cum că acesta n-ar fi luat mita de peste 6 milioane de euro pentru atribuirea „cu dedicație” a contractului pentru implementarea cardului național de sănătate.

În schimb, avocații au arătat că:

• „Doamna judecător Daniela Panioglu reține în motivare că relația de concubinaj e o chestiune negativă.
• Judecătoarele au făcut referiri exprese la atitudinea procesuală a inculpatului și au reținut că și-a permis să facă denunț.
• În motivarea deciziei de condamnare s-au arătat surprinse că Parchetul nu a făcut apel (n.r. – cu privire la decizia de condamnare pe fond, unde Duță a luat tot 6 ani), având în vedere periculozitatea inculpatului.
• Au vorbit (în motivare – n.r.) despre atitudinea lui neloială și periculoasă. Au încercat să îl înfiereze că, în conveniență cu procurorii din Constanța, a încercat să scape de răspunderea penală.
• La ultimul termen de judecată, doamna judecător Panioglu a avut atitudini nedemne și nu a permis apărării să pună concluzii. A respins cererea de amânarea a cauzei formulată de Lucian Duță, care arăta că nu poate participa la dezbaterile finale deoarece s-a îmbolnăvit de COVID-19. Astfel, acesta nu a avut dreptul de a vorbi în ultimul cuvânt.
• Membrii completului de judecată nu au așteptat hotărârea preliminară a Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, deși Lucian Duță a invocat prescripția, iar decizia CCR era în favoarea sa.
• După decizia de condamnare, judecătoarea Daniela Paniogu a ieșit în presă și a reclamat că ea și colega ei de complet sunt supuse la presiuni din partea CSM și au ținut să-l condamnate pe Lucian Duță, de data aceasta în mod public, pentru a doua oară”, au susținut apărătorii fostului șef al CNAS.

Avocat: „Justiția nu se face pentru stat, ci pentru acuzat”

Florian Șurghie, unul dintre cei doi avocați care l-au reprezentat vineri seara pe Lucian Duță, a declarat în fața instanței că solicită admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei de condamnare și cere punerea în libertate a acestuia până la rejudecarea apelului.

„Lipsă de imparțialitate e și momentul în care au respins cererea de amânare și, fără niciun motiv, i-au refuzat clientului meu ultimul cuvânt. Ultimul cuvânt e sacrosanct, pentru că reprezintă plenitudinea argumentelor apărării pe fond. (…) De când eram judecător am învățat că o motivare corectă e cea în care identifici motivele de apel și răspunzi, pe rând, acelor argumente. Nu să îi faci procese de intenție domnului Duță. Cum ar fi că (judecătoarele– n.r.) regretă că Parchetul nu a făcut apel – ce treabă aveau ele?! Păi, dacă făcea DNA apel îi dădeau 12 ani sau mai mult…Nu am recuzat pe nimeni în 20 de ani, dar dacă știam cum se termină, atunci cu siguranță că o făceam. Chiar dacă presiunile sunt mari și fișetele sunt pline de dosare, ca judecător trebuie să îți păstrezi calmul în sala de judecată – e o dovadă de superioritate. Justiția nu se face pentru stat, justiția se face pentru acuzat. E dezonorant să scrii în motivare că nu i-ai putut da mai mulți ani de închisoare!”, a declarat avocatul Florian Șurghie.

Procurorul de ședință al DNA a cerut respingerea contestației în anulare formulată de Lucian Duță.

„Niciunul dintre argumentele invocate nu se susține. Unele au fost deja invocate în timpul procesului, altele nu. Ceea ce este esențial e că în mod corect au fost reținute criteriile de individualizare a pedepsei. Nu analizăm în contestația în anulare cariera magistraților”, a arătat reprezentanta DNA.

Fostul șef al CNAS: „Am cicatrici fizice căpătate în închisoare!”

Lucian Duță a fost prezent în sala de judecată, în boxa deținuților, de unde a putut vorbi în ultimul cuvânt:

• „Doamna Președinte, Onorată instanță, în data de 25 iulie am fost trimis la pușcărie în mod ilegal și pe nedrept. E o eroare judiciară gravă ascunsă sub masca ignoranței. Această instanță a dorit trimiterea mea la închisoare cu orice preț.
• Pentru unii care mă ascultă acum, spusele mele pot părea aroganța sau reaua credință a unui om trimis la închisoare, dar îi asigur că nu este nici una, nici alta.
• Decizia CCR din 26 mai 2022 nu a fost dezbătută niciodată, cu toate că era obligatoriu. Toată lumea știa că pe data de 25 octombrie ICCJ urma să pronunțe o hotărâre preliminară. A și existat o întâlnire ad-hoc la Curtea de Apel București, cu toți judecătorii, în cadrul căreia s-a convenit ca toate dosarele să fie amânate până după pronunțarea hotărârii preliminare.
• Au făcut din mine singurul om din România trimis la pușcărie după decizia din data de 26 mai a CCR.
• Consecințele acestei sentințe asupra mea și a asupra familiei mele sunt de nedescris. Am cicatrice fizice căpătate în închisoare, nu vi le mai arăt acum.
• De 5 luni trebuie să răspund întrebărilor obsesive ale copilului meu și să îi spun unde sunt și de ce nu vin acasă.
• Am citit motivarea condamnării mele și am înțeles că, uneori, ura poate înlocui legile”, a spus Lucian Duță.

Ce au reținut, de fapt, judecătoarele în motivarea condamnării

Fostul șef al CNAS ar fi scăpat de răspunderea penală pentru mita de 6,3 milioane de euro ori în 2025 prin prescripția generală, ori în 2028 prin prescripția specială, arată judecătorii de la Curtea de Apel București în motivarea deciziei.

În rest, judecătorii rețin că Duță a încercat să compromită probatoriul, că a avut o atitudine neloială și că vina aruncată pe „generalii SRI” nu oferă garanția că nu a primit mită.

Magistrații au arătat în motivarea deciziei de condamnare că termenul de prescripție curge de la ultimul act de procedură comunicat lui Duță în 2017, anterior perioadei considerate a fi „vid legislativ”.

Iată de ce au considerat magistrații că faptele lui Lucian Duță nu s-au prescris, nici după deciziile CCR, potrivit motivării consultate de Ziare.com:

• „Cu privire la motivul de apel constând în împlinirea termenului de prescripţie generală a răspunderii penale, invocat de apelantul-intimat-inculpat, având în vedere Decizia nr. 358/26.V.2022 a Curții Constituționale a României (…), precum și Decizia nr. 297/2018 a Curții Constituționale a României, (…) constată că, prin Ordonanţa din data de 4.IV.2017 din Dosarul de urmărire penală nr. (…), procurorul din cadrul DNA a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpat, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată (4 acte materiale), iar, potrivit procesului-verbal din aceeaşi dată, de 4.IV.2017, întocmit de acelaşi organ judiciar, inculpatul a luat la cunoştinţă despre conţinutul ordonanţei.
• Prin urmare, cu toate că, ulterior, inculpatului i-au mai fost comunicate alte acte de procedură, precum prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, Curtea se va raporta la actul procedural privind fondul, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.
• Aşadar, ultimul act procedural, care, de altfel, i-a fost comunicat inculpatului și care întrerupe cursul termenului prescripției generale a răspunderii penale, anterior datei de 25.VI.2018, când a început perioada de vid legislativ în materia prescripției răspunderii penale, a fost emis la data de 4.IV.2017, de când, potrivit art.155, alin.2 din Codul penal în vigoare, începe să curgă un nou termen de prescripție generală a răspunderii penale, de 8 ani închisoare, conform art.154, alin.1, litera c din noul Cod penal, și care se împlinește la data de 4.IV.2025.
• Totodată, având în vedere dispozițiile art.155, alin.4 din noul Cod penal, constată că termenul de 16 ani al prescripției speciale a răspunderii penale, care curge de la data de 22.X.2012, când a fost comis ultimului act material al infracțiunii fapt epuizat, constând în primirea ultimei tranşe de mită, în sumă de 100.000 euro, se împlinește pe data de 22.X.2028”, rețin judecătorii în motivarea deciziei.
• În documentul citat, magistrații notează că Lucian Duță „nu numai că a avut o atitudine procesuală nesinceră, dar, mai ales, a încercat să compromită probatoriul, prin metode neloiale, cu sprijinul unor organe judiciare”.

„Curtea apreciază că, deși a înlăturat, din oficiu, cauza specială de agravare a răspunderii penale (…), atitudinea procesuală a apelantului-intimat-inculpat pe durata cercetării judecătorești a apelurilor justifică menținerea pedepsei de 6 ani închisoare. Atitudinea procesuală a apelantului-intimat-inculpat, care, prin metode neloiale, a încercat compromiterea fundamentului probator, face dovada unei mentalităţi infracţionale periculoase, ulterioară infracţiunii de corupţie pentru care se afla în curs de cercetare judecătorească. Totodată, în raport cu valoarea mitei, în sumă de 6.300.000 euro, plătită, în mod indirect, din banul public, cuantumul pedepsei de 6 ani închisoare, în apropierea mediei limitelor speciale, este mult prea blând, însă, în mod surprinzător, Ministerul Public nu a declarat apel pentru netemeinicia pedepsei închisorii aplicată la fond”, mai notează judecătoarele.

Acuzațiile DNA: Lucian Duță lua mită „by default”

La ultimul termen de judecată, procurorul de ședință al DNA a desființat punct cu punct susținerile avocaților lui Lucian Duță.

„Inculpatul Duță Lucian în calitate de președinte al CNAS și-a dat acordul pentru încheierea actelor adiționale. Adrian Georgescu, martor, a spus ca comisionul de 15% pentru Duță era prevăzut la fiecare act adițional by default. El a susținut că banii au fost luați pentru sprijin politic, dar banii este cert că s-au luat. Datele cu privire la firmele offshore a fost date chiar de Lucian Duță celor doi martori, Radu Enache și Irina Socol. Banii nu ai fost dați pentru sprijin politic, ci pentru îndestularea personală a inculpatului și a familiei acestuia. Este vorba de excursii în străinătate. Familia concubinei s-a îmbogățit în perioada respectivă cu casă și mașina, când ei, înainte, nu aveau bani decât pentru traiul zilnic, pentru mâncare. Nu este atins termenul de prescripție. Cu privire la denunțul formulat în cauză, dosarul înregistrat la PCA Constanta, iar procurorul competent de la DNA a înțeles să îl infirme. Asta pentru că începerea urmăririi penale in rem (n.r. – numai cu privire la fapte) și apoi în personam s-a făcut în condiții de nelegalitate. Sumele mari de bani excludeau competența PCA Constanța. Apoi, fapta arătată în denunț era deja prescrisă. Nu am văzut în viață mea o asemenea ordonanță dată de un procuror: să nu verifici că e prescrisă fapta cu un an înainte! E o suma enormă, 6 milioane de euro (n.r. – mita din dosarul lui Lucian Duță). Nu cred că este cazul să mai fie redusă pedeapsa, rog să o mențineți în același cuantum”, a arătat procurorul DNA, la ultimul termen de judecată.

Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 de euro prin transferuri bancare şi 800.000 de euro în numerar.

Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...