Fostul șef al CNAS, Lucian Duță, condamnat definitiv la 6 ani de închisoare, ar fi scăpat de răspunderea penală pentru mita de 6,3 milioane de euro ori în 2025 prin prescripța generală, ori în 2028 prin prescripția specială, arată judecătorii de la Curtea de Apel București în motivarea deciziei. În rest, judecătorii rețin că Duță a încercat să compromită probatoriul, că a avut o atitudine neloială și că vina aruncată pe „generalii SRI” nu oferă garanția că nu a primit mita.
Lucian Duță poate citi la Penitenciarul Rahova, acolo unde a început executarea pedepsei, luni, 25 mai, de ce magistrații i-au respins cererea de încetare a procesului penal ca urmare a prescripției, depusă imediat după ce Curtea Constituțională a declarat ca neconstituționale prevederile articolului 155 din Codul penal.
Fostul șef al CNAS a fost printre primii inculpați VIP care s-a folosit în proces de ultima de hotărârea CCR care a statuat că România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022.
Faptele lui Duță datează din 2012, așa că avocații acestuia mizau pe faptul că acesta va scăpa „la mustață” de pedeapsă, având în vedere că anul acesta s-ar fi împlinit un deceniu de la comiterea lor.
Totuși, magistrații au arătat în motivarea deciziei de condamnare că termenul de prescripție curge de la ultimul act de procedură comunicat lui Duță în 2017, anterior perioadei considerate a fi „vid legislativ”.
Iată de ce au considerat magistrații că faptele lui Lucian Duță nu s-au prescris, nici după deciziile CCR, potrivit motivării consultate de Ziare.com:
În documentul citat, magistrații notează că Lucian Duță „nu numai că a avut o atitudine procesuală nesinceră, dar, mai ales, a încercat să compromită probatoriul, prin metode neloiale, cu sprijinul unor organe judiciare”.
„Curtea apreciază că, deși a înlăturat, din oficiu, cauza specială de agravare a răspunderii penale (…), atitudinea procesuală a apelantului-intimat-inculpat pe durata cercetării judecătorești a apelurilor justifică menținerea pedepsei de 6 ani închisoare. Atitudinea procesuală a apelantului-intimat-inculpat, care, prin metode neloiale, a încercat compromiterea fundamentului probator, face dovada unei mentalităţi infracţionale periculoase, ulterioară infracţiunii de corupţie pentru care se afla în curs de cercetare judecătorească. Totodată, în raport cu valoarea mitei, în sumă de 6.300.000 euro, plătită, în mod indirect, din banul public, cuantumul pedepsei de 6 ani închisoare, în apropierea mediei limitelor speciale, este mult prea blând, însă, în mod surprinzător, Ministerul Public nu a declarat apel pentru netemeinicia pedepsei închisorii aplicată la fond”, notează judecătorii.
Judecătorii fac referire la „ajutorul” pe care Duță l-a primit de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde acesta a formulat un denunț pentru a scăpa cu jumătate din pedeapsă, conform legii. Practic, Lucian Duță și-a denunțat denunțătorii.
Procurorii DNA care au preluat dosarul lui Duță de la Constanța au constatat că cele scrise de medic în delațiune nu folosesc la nimic. Legea spune că doar denunțătorii care aduc „informații cu caracter determinant” sunt recompensați cu reducerea limitelor de pedeapsă, nu orice „turnătorie”.
„Curtea constată că acţiunea procurorului de caz, susţinut de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a dobândit un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuţiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală. Intenția directă a procurorului de caz în a-și păstra o competență materială pe care era conștient că nu o deține și, totodată, de a trece peste impedimentul procedural de la art.16, alin.1, litera f, Cod de procedură penală, privind prescripția generală a răspunderii penale, rezultă din ascunderea, la prezentarea situației de fapt, a obiectului material al infracțiunii de trafic de influență, care determina competența materială, precum și a datei de comitere a fiecăreia dintre faptele penale, de la care începe să curgă termenul de prescripție generală a răspunderii penale, astfel că expunerea sa, ca fiind situația de fapt, este deliberat precară și evazivă. (…) Ținând seama de toate aceste elemente, Curtea constată că este exclusă reținerea cauzei de reducere la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei închisorii prevăzută de art.19 din Legea nr.682/2002, cu privire la care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a apreciat că îndeplinește cerințele legale”, se mai arată în motivare.
În rest, judecătorii au analizat punct cu punct și au demontat toate manevrele făcute de Lucian Duță pentru a scăpa de pușcărie. Pe parcursul procesului fostul șef al CNAS a dat vina pe „generali SRI” și și-a schimbat buletinul pentru a atrage competența Parchetului Curții de Apel Constanța:
Lucian Duță (52 de ani), fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost condamnat definitiv, luni, 25 iulie.
Judecătorii au decretat o pedeapsă definitivă la închisoare de 6 ani, pentru luare de mită. Pe fond, Lucian Duță a fost condamnat la aceeași pedeapsă - câte un an de detenție pentru fiecare milion luat șpagă.
Lucian Duţă a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2018, fiind acuzat că, în perioada 2010 - 2012, în calitate de preşedinte al CNAS, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, dintre care 5.500.000 de euro prin transferuri bancare şi 800.000 de euro în numerar.
Sumele de bani au fost remise lui Duţă fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.