De ce l-a achitat instanța pe ofițerul care cerea șpăgi pentru acordarea sporurilor la Academia de Poliție: „A cerut banii, dar n-avea atribuții de serviciu” - MOTIVARE

Iulian Beutoru – fost șef al Biroului Control Intern din cadrul Academiei de Poliție – a fost achitat pe fond pentru corupție, după ce instanța a constatat că n-avea atribuții pe linia acordării sporului de excelență pentru polițiștii din subordine. Instanța a reținut că, deși Beutoru a cerut bani subordonaților, fapta „nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”.

Mai mult, Tribunalul București notează în motivarea achitării lui Iulian Beutoru că normele în baza cărora polițiștii primesc sporuri de până la 50% la salariu pentru 6 luni este clasificată, motiv pentru care nu a fost publicată în Monitorul Oficial, deci nu întrunește condițiile de „accesibilitate și previzibilitate”.

„Atâta timp cât pentru infracţiunea de luare de mită norma de incriminare prevede drept condiţie de tipicitate ca mita să fie pretinsă în legătură cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului, atunci, pentru a garanta dreptul la un proces echitabil, se impune ca şi atribuţia de serviciu să fie reglementată printr-un act normativ, care să respecte condiţia de accesibilitate”, reține judecătorul de la Tribunalul București.

Acest drept salarial se acordă în baza art. 15 din Anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017, însă instanța notează că Ordinul de ministru nr. S/7/2018 care reglementează criteriile este secret.

Fostul comisar de poliție Iulian Beutoru a fost trimis în judecată de către procurorii DNA sub acuzația că, în luna iulie 2020, ar fi pretins de la un subordonat sumele de bani pe care acesta ar fi urmat să le obțină din acordarea, pe o perioadă de șase luni, a unei majorări salariale de până la 50% din valoarea salariului de bază.

Teoretic, acest spor e acordat polițiștilor pe baza unor „indicatori de activitate”, dacă participă la „acțiuni speciale”. Banii i-ar merita cei care își desfășoară activitatea pe stradă, cei din serviciile de intervenție rapidă, care își riscă viața sau cei care se ocupă de crime și lucrează cu cadavre.

Numai că la Academia de Poliție activitatea nu presupune „acțiuni speciale”, ci doar educarea noilor generații de polițiști. Pe parcursul cercetării judecătorești martorii au arătat că acolo acest spor de 50% dădea „prin rotație”, pe bază de „pile”.

Subordonata lui Beutoru: „Cum o să-ți dau bani? Ca la cămătari?”

„În luna iulie 2020, martora (…) era agent de poliţie în cadrul Biroului Control Intern, fiind subalterna inculpatului. Martora a declarat că inculpatul i-ar fi pretins direct şi pentru sine, sumele de bani pe care ea ar fi urmat să le obţină din acordarea sporului de excelenţă, pentru a o propune pe aceasta la acordarea acestui spor, în cadrul şedinţei de comandă a Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, din data de 16.07.2020”, se arată în actele dosarului.

Martora, în contextul condiţiilor de pensionare, ar fi putut beneficia în acest mod de o valoare mărită a cuantumului pensiei de serviciu, prin sporirea bazei de calcul, ca urmare a acordării respectivei majorări salariale.

Beutoru voia ca martora să îi dea lui sporul, urmând ca acesta să se bucure de pensia mărită în acest mod.

„La sfârșitul lunii iulie 2020, atunci când Biroul Control Intern a primit de la Serviciul Resurse Umane o solicitare ce avea ca obiect propunerea privind nominalizarea unor cadre pentru a beneficia de sporul de excelență, ce se adaugă la salariul de bază, inculpatul a abordat-o la el în birou, unde nu mai era nimeni prezent, și i-a spus că o va propune la salariul de excelență, respectiv 30% din salariul de bază, dar că sporul îl va încasa el. În acest sens, inc. (Beutoru Iulian – n.r.) i-a precizat martorei că ea va figura în acte ca fiind beneficiara acestui spor, dar el va încasa de la ea efectiv, în fiecare lună, sumele de bani. Referitor la această situație, (martora – n.r.) l-a întrebat pe (Beutoru Iulian – n.r.): „Cum o să-ți dau banii? Ca la cămătari?”, iar el i-a răspuns zâmbind că așa vor proceda, replicându-i cu un simplu „Da” ”, se mai arată în documentele dosarului.

Martora i-a replicat că ceea ce i-a propus era o lipsă de respect, o jignire și a părăsit biroul inculpatului. Acesta a mai arătat că, înainte să fie propusă la prima de excelenţă, a discutat cu Iulian Beutoru, spunându-i că merită să fie propusă, deoarece a făcut arhiva Biroului de când s-a înfiinţat, ceea ce din punctul de vedere al martorei reprezenta o lucrare excepţională, care o recomanda pentru sporul la salariu.

Beutoru, interceptat: „Și ce-o să-mi facă, mă, D.G.A.-u’!? Zi, mă!”

La dosarul cauzei există și niște interceptări ale unor convorbiri ulterioare respectivei discuții:

Iulian Beutoru: Dacă dumnealui (ofițer superior – n.r.) a crezut de cuviinţă să sesizeze Direcţia Generală Anticorupţie sau că ă… aş fi luat eu vreun ban sau aş fi cerut vreun ban de la voi, se va demonstra.

Martor: Am înţeles!

Iulian Beutoru: Ai înţeles? Se va demonstra. Eu până la momentul acesta, eu n-am cerut niciun ban de la nimeni. Înţelegi? Dacă am cerut o cafea şi v-am dat vouă câte o cafea, a doua zi am dat eu două. Ca idee.

Martor: Corect! Da’ nu despre asta este vorba. Dar ă…

Iulian Beutoru: Eu nu-mi amintesc… Eu nu cred că-mi amintesc să fi cerut eu vreun bănuţ de la cineva…

Martor: Eu m-am gândit la propunerea pe care mi-ai făcut-o tu mie, între patru ochi, dar eu nu am vorbit cu nimeni.

Iulian Beutoru: Propunerea aia cu... despre care tu vorbești, aia nici n-a existat. Aia ă... ia-o ca pe o... ă... Ia-o ca... pe niște... Ia-le... Ia-o exact ca niște vorbe în vânt, pentru că nu a ținut. Ea n-avea cum să se materializeze.

Martor: Corect!

Iulian Beutoru: N-avea cum, pentru că noi am avut, noi am avut adrese de la… de la … ă … S.M.R.U. ă venită prin intermediul D.G.M.R.U. în care spunea clar. Cei care au fost delegaţi vor avea prioritate.

(…)

Martor: Păi, și ăla așa te-a acuzat pe tine?

Iulian Beutoru: Da, bă, da! Da. Că eu n-am vrut să-l trec, eu n-am avut niciodată intenția să-l trec pe el, pe... pe ăsta, pe - zi, mă! - pe nota aia de fundamentare sau cum dracu’ se numesc - știi? - cu salariu’ de merit. Niciodată nu... nu am vrut, că... ă... că eu, inițial, am vrut s-o trec pe (…), cu amendamentu’ ca (…) să-mpartă banii cu mine sau chestii de genu’. Știi? Și eu i-am zis: „Bă, știi ce?” Eu, într-adevăr, auzisem că la nivelul Academiei se fac chestii d-astea - știi? - și pe la Achiziții, și pe colo, și pe colo – c...! - că se-nțeleg ei, da’, bă, se-nțeleg oamenii care sunt oameni, mă! înțelegi? Fac înțelegeri oamenii care sunt oameni, care... C...! înțelegi? Nu mizerii, nu... nu ca la noi, că la noi sunt mizerii. Ce înțelegere să faci la noi!? Că eu am... A fost o chestie de genu’, o discuție de genu’: „Bă, hai să mulțumim pe toată lumea, s-o trecem pe (…). Da? Că femeia iese și ea la pensie și nu știu ce...” Înțelegi? - „.Și să-i împărțim, că toți am muncit!”. Nu? Dacă am muncit. Da, mă, eu recunosc. Scriu eu asta la... la... la D.G.A., că recunosc c-așa a fost. Și ce-o să-mi facă, mă, D.G.A.-u’!? Zi, mă! Ce? Ce-o să-mi facă!? Ă? Zi! Ce... ce... ce ac... ce e ceva inuman și ce... Ă?

Martor: Da, mă, da’ de unde te acuză pe tine că ai vrut tu să împărți banii cu (…)? Dacă e... înseamnă că ați vorbit asta!

Iulian Beutoru: Cum de unde!? Păi, de... eu știu de unde, mă, mânca-ți-aș gura ta!? Hai s-o-ntrebăm pe (…), că decât ea știe! Da’ ce legătură ai tu cu chestia asta, că tu n-ai asistat la discuțiile astea? Ce...? Și ce-mi spui tu mie, că iau eu... Da, mă! A fost o discuție. Da, mă! îi zic ăluia: „Da. Da, domn’e, a fost o discuție! Da, a fost o discuție. Uite, noi cu unu, doi, trei... Uite, domn’e! Dacă, în eventualitatea în care, în ședința de Consiliu, se aprobă să ia.. da? Să împărțim și noi bănuții pentru că toți am muncit. Da.”. Da’ eu... de fapt, eu nici nu... nici nu știu dacă e bine să mai... să declar eu așa ceva. Ă? Tu ce zici?

Martor: Nu mai zic nimic. Ce dracu’ să mai zic!?”

Instanța: Inculpatul nu avea atribuții de serviciu pentru a cere mita

Tribunalul București l-a achitat pe Iulian Beutoru pentru următoarele argumente:

• „Elementul material al infracţiunii de luare de mită (…) se prezintă în variantă alternativă, constând în pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite, de către funcţionarul public ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase pentru sine sau altul. Pretinderea presupune solicitarea explicită de către funcţionarul public direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, a unor bani sau foloase necuvenite.
• În prezenta cauză, în sarcina inculpatului se poate reţine acţiunea de „pretindere”, deoarece, potrivit declaraţiei martorei (…), care se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor ambientale interceptate, inculpatul a pretins agentului de poliţie (…) sumele de bani pe care aceasta ar fi urmat să le obțină din acordarea unei majorări salariale de până la 50% din valoarea salariului de bază, pe o perioadă de 6 luni, pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale (…).
• Chiar dacă solicitarea inculpatului nu a fost satisfăcută de către martora (…), acest aspect este irelevant din perspectiva normei de incriminare, care nu condiţionează reţinerea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de luare de mită de conduita persoanei de la care se solicită mita.
• Nu prezintă o cauză exoneratoare de răspundere penală nici faptul că, chiar şi în condiţiile unui refuz al martorei (…) de a acorda mită, inculpatul a propus-o pe martoră la salariul de excelenţă, prin nota de fundamentare înaintată Serviciul Management Resurse Umane.
• În schimb, în speţa de faţă, deşi fapta de,, pretindere de bani şi foloase necuvenite” există în materialitatea ei, totuşi instanţa apreciază că nu este întrunită una dintre condiţiile de tipicitate ale infracţiunii (…) şi anume inc. (Beutoru Iulian – n.r.) nu a avut drept atribuţie de serviciu să propună în şedinţa de comandă din data de 16.07.2020, persoanele din cadrul Biroului Control Intern, care sunt exigibile să primească salariul de excelenţă (…). Aceasta deoarece actul licit sau ilicit în legătură cu a cărui îndeplinire se primeşte mita, trebuie să intre în cadrul atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului. Atribuţiile pot fi prevăzute atât prin dispoziţii legislative de nivel primar, cât şi prin cele de nivel secundar.
• Instanţa de fond constată că nu există nici în Legea nr. 360/2002, privind statul poliţistului, nici în anexa nr. VI din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, vreo dispoziţie legală în baza căreia inculpatul, în calitate de şef Birou Control Intern, să fi avut drept sarcină de serviciu să facă propuneri către conducerea Academiei de Poliţie, pentru acordarea unor drepturi salariale suplimentare pentru subalternii săi.
• Lipsa oricărei reglementări în cadrul Academiei de Poliţie a procedurii privind acordarea salariului de excelenţă rezultă din declaraţia martorului (…), rectorul de la acel moment. Potrivit declaraţiei acestuia martor din cursul cercetării judecătoreşti, în cadrul Academiei nu este instituţionalizată o procedură cu privire la acordarea acestui spor.
• Adresa emisă în data de 13.07.2020 de către Serviciul Management Resurse Umane din cadrul Academiei de Poliţie, prin care se solicita tuturor şefilor de structuri să analizeze activitatea din perioada ianuarie – iulie 2020 a întregului personal din subordine, în vederea acordării salariului de excelenţă, nu este de natură să creeze în sarcina inculpatului atribuţii de serviciu, deoarece este o simplă solicitare administrativă, şi nu un ordin de serviciu.
• În egală măsură, Ordinul Ministrului nr. S/7/2018 fiind un înscris clasificat, care nu se publică în Monitorul Oficial, nu îndeplineşte condiţia de accesibilitate, pentru a naşte atribuţii de serviciu în sarcina inculpatului.
• Procedura de acordare a majorării salariale este reglementată detaliat prin Ordinul Ministrului nr. S/7/2018, privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiştilor şi personalului civil din MAI.
• În legătură cu acest ordin trebuie subliniat un aspect: conţine informaţii clasificate (…), motiv pentru care acest ordin nu este publicat în Monitorul Oficial, pentru a se respecta condiţiile de previzibilitate şi accesibilitate.
• Însăşi instanţa a constatat că acest ordin nu apare în niciun program legislativ, dat fiind caracterul său de înscris clasificat.
• Conform adresei nr. 338856/S4/17.06.2022 emisă de către MAI, potrivit ordinului, prerogativa formulării propunerilor pentru acordarea majorării salariale revine conducătorului unităţii, cu respectarea aspectelor procedurale şi criteriilor prevăzute în mod expres de actul normativ intern.
• Atâta timp cât pentru infracţiunea de luare de mită norma de incriminare prevede drept condiţie de tipicitate ca mita să fie pretinsă în legătură cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului, atunci, pentru a garanta dreptul la un proces echitabil, se impune ca şi atribuţia de serviciu să fie reglementată printr-un act normativ, care să respecte condiţia de accesibilitate.
• În plus, trebuie subliniat şi faptul că în cuprinsul rechizitoriului, nici procurorul de caz nu indică care este atribuţia de serviciu în legătură cu care s-a pretins mita, deşi fişa postului inculpatului a fost ataşată încă din fază de urmărire penală.
• Având în vedere faptul că activitatea pentru exercitarea căreia inculpatul a pretins sporul de salariu de la agentul de poliţie (…) nu este reglementată drept atribuţie de serviciu a inc. (Beutoru Iulian – n.r.), nici în legislaţia primară şi nici în legislaţia secundară, atunci lipseşte una dintre condiţiile de tipicitate ale laturii obiective ale infracţiunii de luare de mită, şi anume ca banii sau foloasele necuvenite să fie pretinse în legătură cu îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale funcţionarului public.
• Pentru aceste considerente, în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p., instanţa va dispune achitarea inc. (Beutoru Iulian – n.r.) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită”, reține instanța.

Acuzațiile DNA pentru fostul șef de la Control Intern din Academie

Pe data de 5 februarie 2021, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Beutoru Iulian, comisar de poliție, la data faptei împuternicit șef al Biroului Control Intern din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de luare de mită.

„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt: În cursul lunii iulie 2020, inculpatul Beutoru Iulian, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un subordonat sumele de bani pe care acesta ar fi urmat să le obțină din acordarea, pe o perioadă de șase luni, a unei majorări salariale de până la 50% din valoarea salariului de bază. În contextul menționat mai sus, inculpatul ar fi întocmit și înaintat propunerea motivată colegiului de conducere din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, propunere care, în final, a fost respinsă”, se arată în comunicatul DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București. În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție.

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

Dumitru Buzatu, eliberat din închisoare după ce a făcut un denunț la DNA. Decizia instanței în cazul fostului baron PSD

Tribunalul Vaslui a decis luni, 15 aprilie, plasarea în arest la domiciliu a fostului lider PSD Dumitru Buzatu, acuzat de luare mită, aflat până acum în arest la Penitenciarul Vaslui....