Directorii șpăgari ai Loteriei Române, câștigători la „ruleta prescripției”: Autoturisme Cadillac și Hummer luate ca mită pentru un contract de 10 milioane lei

Foștii directori ai Loteriei Române care au primit mașini noi cu titlu de mită în schimbul reînnoirii parcului auto al instituței cu autovehicule de la o anumită firmă au scăpat de răspunderea penală după ce Tribunalul București a constatat că faptele s-au prescris ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Dacă procesul se finalizează înainte de data de 10 mai, când este așteptată o decizie de la Curte de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), apelul procurorilor este mai degrabă o formalitate.

Directorii CNLR au pretins și primit în anul 2010 șpăgi 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi (Cadillac, Hummer, Opel și BMW) și un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back.

În timpul procesului pe fond, fostul director general al CNLR Gheorghe Benea (decedat între timp) a recunoscut faptele de luare de mită în schimbul unei condamnări la 3 ani de închisoare cu suspendare pe un termen de încercare de 6 ani. Decizia a rămas definitivă pe 14.05.2019.

Ceilalți inculpați au rămas să se judece, iar pe data de 31.01.2023 norocul le-a surâs. Instanța de fond a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripţiei generale cu privire la Ovidiu Rîpanu (la data faptelor șef Serviciu Achiziții în cadrul Loteriei Române), Remus Leonard Lăzăreanu (director executiv), Nicolae Virgil Sorescu și Constantin Brăduț Răducanu (ultimii doi administratorii de firme).

Motivare: Faptele au fost comise, dar între timp s-au prescris

În esență, judecătorul de la Tribunalul București a reținut – în motivarea deciziei consultată de Ziare.com – că inculpaţii au comis faptele așa cum sunt ele descrise în rechizitoriu (directorii CNLR sunt vinovați de luare de mită, iar administratorii firmelor – de dare de mită și spălare de bani), însă ca urmare a deciziei CCR și ICCJ pe tema prescripţiei aceștia nu mai pot fi trași la răspundere penală.

„Constatând că în prezenta cauză faptele au fost comise în intervalul februarie 2010 – august 2011 (inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul din 17.01.2019) și făcând aplicarea deciziilor sus-mentionate, Tribunalul urmează să constate că, în raport toate de infractiunile și toti inculpatii din prezenta cauză a intervenit prescriptia răspunderii penale, deoarece termenul de prescripție de 8 ani a început să curgă în anul 2010/respectiv 2011 și s-a împlinit în anul 2018/respectiv 2019 când, potrivit considerentului 73 din Decizia 297/26.04.2018 a CCR pe perioada cuprinsă între data publicării acestei decizii și până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma (fapt realizat prin OUG nr.71/30.05.2022 prin care s-au reglementat cazurile apte să întrerupă cursul termenului prescripției răspunderii penale), fondul activ al legislației nu a prevazut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. Așadar, în cauză urmează să se dispună în raport de fiecare inculpat încetarea procesului ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale”, notează judecătorul în documentul citat.

Curtea Europeană de Justiție tranșează „marea prescripție” pe 10 mai

Procurorii DNA au atacat decizia la Curtea de Apel București, iar un prim termen de judecată a avut loc miercuri, 12 aprilie. Cum apelul la decizia de încetare a procesului penal este mai degrabă o formalitate, directorii CNLR ar putea scăpa „basma-curată”, dacă judecătorii se pronunță până ca deciziile CCR și ICCJ pe tema prescripţiei să fie luată în discuție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în procedură accelerată, pe 10 mai 2023.

Reamintim că pe rolul instanței de la Strasbourg există o sesizare trimisă de Curtea de Apel Brașov, la cererea procurorilor DNA, care vor să afle printr-o serie de întrebări cum se împacă „Marea prescripție” cu dreptul european. Procurorii au formulat asemenea cereri și în alte dosare de corupție, însă instanțele le-au respins aproape pe toate.

Până la o decizie a CJUE, judecătorii din România închid dosare după dosare. O listă cu cele mai noi „gulere albe” pe care Înalta Curte și Curtea Constituțională le-a „albit” prin prescripția faptelor poate fi consultată aici.

Numărul total al proceselor penale închise ca urmare a stingerii răspunderii penale a ajuns la 3.939, printre acestea numărându-se, însă, și dosare pentru infracțiuni comise cu violență.

Acuzațiile DNA pentru conducerea Loteriei Române din anul 2010

La data de 17 mai 2010, conducerea Companiei Naționale Loteria Română a atribuit unei societăți cu activitate de comercializare autovehicule (dealer auto), administrată de inculpatul Sorescu Nicolae Virgil, un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. Contractul a fost inițiat, fundamentat și atribuit anume pentru a favoriza respectiva societate comercială, potrivit DNA.

În acest sens, au fost preluate de la inculpatul Sorescu Nicolae specificațiile tehnice ale autoturismelor ce urmau a fi comercializate – date care ulterior au fost introduse în caietul de sarcini, iar în fișa de date a achiziției s-a impus introducerea unor condiții restrictive de participare, în scopul eliminării concurenței.

Mai mult, din analiza documentației existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că nu se impunea schimbarea parcului auto în integralitatea lui, pentru anul 2010 fiind solicitate de către centrele din Maramureș și Bistrița Năsăud doar 5 autoutilitare și un autovehicul.

În aceste condiții, până la sfârșitul anului 2010, Compania Națională Loteria Română a virat dealer-ului auto suma totală de 9.902.498,48 lei.

Pentru atribuirea contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române au primit sume de bani și bunuri după cum urmează:

• „În cursul lunii februarie 2010, inculpatul Rîpanu Ovidiu, în calitate de șef Serviciu Achiziții în cadrul C.N.L.R. și în calitate membru în comisia de evaluare a ofertelor, împreună cu inculpații Lăzăreanu Remus Leonard, Olaru Cornelia și Benea Gheorghe, a pretins suma de 1.500.000 lei, 4 autovehicule noi, respectiv: un autovehicul marca Cadillac, un autovehicul marca Hummer, un autovehicul marca Opel și un autovehiculului marca BMW și un număr de 182 de autovehicule second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back.
• Din aceste foloase inculpatul Rîpanu Ovidiu a primit următoarele: a. suma totală de 831.062 lei, în perioada iulie-septembrie 2010 (bani remiși din conturile societății administrate de Sorescu Nicolae Virgil în contul unei firme aparținând lui Rîpanu Ovidiu); b. două autovehicule noi respectiv un autovehicul marca Cadillac în sumă de 160.683 lei și un autovehicul marca Hummer în valoare de 139.365 lei; c. autovehicule second hand în valoare de 1.179.029,68 lei, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011.
• Din cele patru autovehicule pretinse anterior, în cursul lunii iulie 2010, Benea Gheorghe, director general al C.N.L.R. a primit, prin intermediul fiicei sale, Benea Laura și pentru aceasta, autovehiculul marca BMW în valoare de 139.230 lei.
• Inculpatul Lăzăreanu Remus Leonard a primit de la inculpatul Sorescu Nicolae Virgil suma de 250.000 lei.
• Inculpatul Răducanu Constantin Brăduț, în calitate de administrator al unei societăți comerciale (care a vândut C.N.L.R., prin intermediul firmei lui Sorescu Nicolae Virgil, un număr de 51 autoturisme), a remis inculpaților Rîpanu Ovidiu și Lăzăreanu Remus Leonard suma de 41.347 lei, din care 16.000 lei au ajuns la inculpatul Lăzăreanu Remus Leonard, iar diferența de 25.347 lei au rămas în contul unei societăți controlate de inculpatul Rîpanu Ovidiu”, arată procurorii.

Mită mascată în servicii fictive IT

Procurorii DNA au mai reținut că pentru a ascunde adevărata proveniență a bunurilor și a banilor ce fac obiectul infracțiunii de luare de mită, Ovidiu Rîpanu, folosindu-se de două firme pe care le controla, a preconstituit relații comerciale nereale, vizând prestării de servicii fictive.

• „În acest sens, Rîpanu Ovidiu și Sorescu Nicolae Virgil au inventat în sarcina firmei care a obținut contractul cu loteria o „datorie” fictivă, prin întocmirea unor contracte care atestau operațiuni nereale (efectuarea unor servicii IT care nu s-au executat). Astfel, s-a creat aparența că banii nu ar fi fost primiți drept mită, ci în contul unor servicii IT, neprestate în realitate.
• În același mod s-a procedat și cu mascarea mitei constând în cele patru autovehicule. Inițial, o sumă echivalentă cu valoarea acestora a fost transferată în conturile dealerului auto, însă, după câteva zile, suma a fost restituită sub pretextul achitării unor servicii IT neefectuate.
• În paralel, după preluarea autovehiculelor învechite de la C.N.L.R. (în baza contractului de buy-back), societatea - dealer auto a emis către una din firmele controlate de Rîpanu Ovidiu un număr de 182 de facturi fiscale (câte una pentru fiecare autovehicul primit de la C.N.L.R. în sistem buy back) în valoare de 1.212.935 lei.
• Cu toate acestea, firma controlată de Rîpanu Ovidiu nu a achitat decât suma de 33.905 lei.
• Așadar, conform înțelegerii, Sorescu Nicolae Virgil i-a remis lui Rîpanu Ovidiu și autovehiculele second-hand preluate în baza contractului buy-back, ulterior fiind inventat un sistem de stingere a datoriei cu care firma lui Rîpanu Ovidiu figura în evidențele contabile ale dealerului auto.
• În cursul lunii aprilie 2010, în același sens, inculpatul Răducanu Constantin Brăduț a determinat două persoane din cadrul firmei pe care o administra să primească și să avizeze plata sumei de 41.347 lei către una din societățile controlate de Rîpanu Ovidiu drept contravaloarea unor servicii care în realitate nu s-au realizat”, mai notează DNA.

Scandal la nivel înalt în Rusia. Un ministru decorat de Putin, reținut pentru luare de mită

Ministrul adjunct al Apărării din Rusia, Timur Ivanov, a fost reţinut sub suspiciunea de luare de mită, informează agenția TASS printr-un comunicat. "Suspectat de comiterea unei...

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...