Bolile care pot să apară după infectarea cu COVID-19. Medic: ”Cele mai frecvente sunt pneumoniile date de ciuperci”

Duminica, 18 Septembrie 2022, ora 08:34 4908 citiri
COVID-19 declanșează în anumite cazuri și urmări pe termen lung FOTO Pixabay

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală, a declarat pentru News.ro că medicii Institutului primesc în îngrijire frecvent cazuri de pacienţi cu long COVID, boală care cuprinde mai multe tipuri de manifestări ce pot apărea la o anumită distanţă faţă de momentul infectării cu covid 19.

Boala nu presupune o codificare nouă, care să cuprindă toate simptomele sub aceeaşi umbrelă, tocmai de aceea, în acest moment, statistic nu se ştie exact câţi pacienţi au avut sau au long covid. Termenul de long COVID presupune o multitudine de simptome, explică medicul, printre care şi un tip de fibroză pulmonară aparte, diferită faţă de tipul de fibroză cu care doctorii s-au confruntat până acum în cazul pacienţilor pe care i-au avut în îngrijire.

„Dacă vorbim de long COVID, lucrurile sunt destul de variate şi nu pot să spun că avem un cod de diagnostic valabil pentru toate tipurile de manifestări pe care le întâlnim în long COVID. Practic, vorbim despre pacienţi care se prezintă cu simptomatologie variată şi sunt încadraţi într-una dintre afecţiunile care sugerează cel mai mult o boală pe care o cunoaştem deja, dar care a fost declanşată de COVID.

Atunci când vorbim despre long COVID, nu putem vorbi despre o singură afecţiune, termenul acesta cuprinde, cel puţin la nivelul aparatului respirator, o multitudine de simptome, simptome pe care le grupăm în afecţiuni diverse: de la astm bronşic sau momentul COVID-ului practic declanşează apariţia unui astm pe care pacientul nu-l avea ca diagnostic anterior, la leziuni pulmonare interstiţiale, acea fibroză pulmonară care însă are o tipologie aparte, nu este fibroza idiopatică pe care o ştiam, dar despre care avem însă mult de învăţat în viitor, şi pneumonii recurente cu germeni mai puţin obişnuiţi, cele mai frecvente sunt acele pneumonii date de ciuperci.

Majoritatea celor care se prezintă cu simptome după trecerea prin COVID sunt cei nevaccinaţi sau vaccinaţi fără booster

Din punct de vedere statistic, există o codificare care respectă legislaţia veche, nu există o codificare nouă a bolii, clasificarea internaţională a maladiilor care este valabilă în România nu permite clasificarea sindromului long COVID, nu permite clasificarea unor afecţiuni noi, prin urmare nu ştim în mod exact care este numărul de pacienţi care au avut sindrom long COVID, dar pot să vă spun că frecvenţa lor în cabinet este destul de mare, marea majoritate care se prezintă cu simptome după trecerea prin COVID sunt persoane care nu au fost vaccinate sau care s-au vaccinat cu o singură doză. fără booster, şi care, din păcate, au şi afecţiuni asociate, pentru că practic imunosupresia a favorizat ca acest virus să declanşeze o paletă întreagă de reacţii care acum se remit cu greu”, a explicat Dr. Mahler.

Pacienţii cu boli cronice trebuie să fie mai atenţi, pentru că boala COVID, odată instalată pe un organism deja slăbit de boala de bază, poate duce la complicaţii grave.

„Cu cât simptomatologia bolii COVID s-a ameliorat, cu atât numărul de sindroame post COVID scade, este o relaţie directă şi acest lucru este îmbucurător, dar în continuare persoanele care sunt imunosupresate trebuie să fie puţin mai atente şi aici mă refer la pacienţii care se ştiu cu boli cronice, care trebuie să ia medicaţie zilnic, ei trebuie să fie puţin mai atenţi cum de altfel trebuie să fie mai atenţi faţă de orice altă afecţiune respiratorie, chiar şi faţă de gripă, faţă de un virus sinciţial respirator,sunt infecţii care se cantonează mai uşor într-un organism slăbit de o afecţiune existentă anterior”, a precizat Dr. Mahler.

Recuperarea după boala COVID, un proces interdisciplinar complex. Medicul cardiolog şi diabetolog, kinetoterapeutul, dar şi asistentele, parte din echipa care alcătuieşte programul de recuperare al pacienţilor care au nevoie de acest proces după ce au trecut prin boală.

„Recuperarea unui pacient presupune o multitudine de acţiuni, nu participă un singur medic, e vorba de o echipă la care participă de la medicul curant care are în grijă pacientul, la asistentele care desfăşoară activitatea de nursing şi care este extrem de importantă, la kinetoterapeut care stabileşte un program de exerciţii pe care îl modifică în funcţie de creşterea nivelului de toleranţă la efort, pentru că pacienţii fac progrese şi atunci dificultatea şi complexitatea exerciţiilor creşte, la medicul de diabet şi boli de nutriţie, pentru că, din păcate, o mare parte dintre aceşti pacienţi sunt şi diabetici sau au un diabet care s-a dezechilibrat după trecerea prin COVID, iar prezenţa lui în echipă este absolut obligatorie, medicul cardiolog pentru că long COVID-ul este recunoscut ca una dintre afecţiunile care afectează şi muşchiul inimii, prin urmare vorbim de o echipă complexă, fiecare pacient are tipologia lui, dar pot să spun că am avut rezultate absolut spectaculoase şi ăsta este lucrul care ne bucură cel mai mult, când vedem că pacienţii, deşi vin în cărucior, reuşesc, după câteva săptămâni de tratament şi recuperare, să facă paşi singuri prin salon, să-şi facă managementul propriu, pentru a putea fi externat acasă, în siguranţă”, a explicat managerul Institutului Marius Nasta.

Un caz deosebit pe care l-au îngrijit medicii de la Institutul Marius Nasta, dar şi medicii de la alte două spitale mari din Capitală: o tânără mamă care, după ce a ajuns la Institut în incapacitatea de a se deplasa, a reuşit să se recupereze aproape în totalitate. Dr. Mahler: „Din păcate, şi-a pierdut aproape toată podoaba capilară după trecerea prin COVID”

„Dacă vorbim de partea emoţională, întotdeauna te impresionează un pacient tânăr şi pot să spun că este vorba de o doamnă, o tânără mamă, pentru care s-a făcut o intervenţie cezariană la Spitalul Universitar, ulterior a fost transferată pentru tratamentul COVID în terapie intensivă la Matei Balş şi de la Matei Balş a venit la Institutul Marius Nasta pentru partea de recuperare, suntem practic trei echipe din trei spitale mari bucureştene care au pus umărul pentru ca această femeie să trăiască şi ea trăieşte, şi, dacă la început, în momentul în care a venit, a venit susţinută de soţ, cu incapacitatea de a se deplasa aproape totală, acum este complet recuperată, singurele sechele pe care le mai are sunt în zona dermatologică pentru că, din păcate, şi-a pierdut aproape întreaga podoabă capilară după trecerea prin COVID dar şi asta se va recupera în următoarea perioadă. Şi pulmonar acum este bine, este o femeie care a luptat exemplar şi care a respectat întocmai toate recomandările, pe lângă echipa din Marius Nasta a fost o colaborare complexă şi cu alte specialităţi, dar pacienta a fost extrem de suportivă şi a înţeles nevoia de colaborare cu alte specialităţi şi a respectat toate indicaţiile noastre în ceea ce priveşte consulturile interdisciplinare”, a detaliat Dr. Mahler.

Sfaturi pentru populaţie în pragul sezonului rece: persoanele care au boli cronice trebuie să-şi îngrijească foarte bine afecţiunea de bază. Există mai multe metode, printre care vaccinarea cu anumite vaccinuri, care cresc imunitatea în faţa unor boli grave. Schimbarea stilului de viaţă aduce mari beneficii stării de sănătate, spune Dr. Mahler.

„În primul rând, mesajul meu s-ar îndrepta pentru persoanele care au şi alte afecţiuni asociate, este extrem de important pentru ele ca tratamentul bolii de bază să fie făcut corect, indiferent dacă vorbim de un astm bronşic sau de o hipertensiune arterială, sau de un diabet, boala de bază trebuie să fie compensată. Sunt o serie de preparate care pot ajuta la creşterea imunităţii, fie sub formă de injecţii, avem vaccinuri care se pot administra începând cu luna septembrie, sunt vaccinurile antipneumococice, apoi vaccinul anti-gripal, dar şi preparate sub formă de tablete care pot fi administrate şi cresc imunitatea şi pregătesc practic organismul pentru trecerea prin iarnă.

Nu în ultimul rând, stilul de viaţă contează şi cred că schimbarea stilului de viaţă cu includerea exerciţiilor fizice uşoare, măcar mers în fiecare zi 30 de minute, poate să facă diferenţa atunci când trecem printr-un moment mai dificil cum este cel de boală”, a explicat pentru News.ro Dr. Beatrice Mahler.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com