Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Somajul tehnic, solutiile alternative si nevoia de reforma a administratiei

Sambata, 11 Aprilie 2020, ora 10:18
12288 citiri
Somajul tehnic, solutiile alternative si nevoia de reforma a administratiei

Suntem in criza si intelegem presiunile care vin din toate partile pentru masuri ambitioase. De exemplu dinspre mediul privat, care a resimtit iar ca "duce greul" singur, pe cand cei care lucreaza la stat sau sunt remunerati din bugetul public sunt feriti.

Sentimentul este acutizat de perceptia negativa fata de administratie, de diferentele considerabile intre media salariala in public si cea in privat si de povesti ca pensia de mii de euro a lui Tudorel Toader sau de alte pensii speciale nejustificate.

Impactul masurii propuse de guvern de a aplica somajul tehnic si pentru sectorul public, dincolo de nevoia corecta de a avea in oglinda masuri proportionale si in mediul privat si in cel public, pare redus. Sectoare intregi sunt exceptate (sanatate, aparare/ordine publica, educatie, social), discutam doar de 200-300 de mii de persoane din totalul de 1,2 milioane care ar putea fi vizate. Impactul bugetar ar fi intre 176-264 mil lei/luna, dar totul depinde de forma masurii finale.

Sigur, ne dorim masuri de salvat bani in mediul public. Dar daca tot facem ceva ce nimeni altcineva in UE nu mai face, de ce sa nu fi lansat un pachet intreg de masuri pe langa somajul tehnic? Ne putem gandi la cel putin cinci alte directii:

A. REALOCAREA PERSONALULUI PENTRU INTERVENTIE IN TIMP DE CRIZA

Propunem detasarea temporara a bugetarilor din departamente fara volum de munca acolo unde este nevoie reala de oameni. Serviciile sociale, care au de-a face cu varstnici, cu centrele pentru copii sau familii in precaritate, nu sunt pregatite pentru volumul de beneficiari si viteza de reactie cerute acum de la ei. Ordonanta militara numarul 8 instituie obligativitatea muncii in doua schimburi a cate 14 zile in centrele rezidentiale, fie ele publice sau in mediul ONG, cu carantina la locul de munca alternativ cu izolarea acasa. Aceasta decizie creste nevoia de personal cu 25-30%, si masurile de a asigura resurse umane inca nu sunt clare, iar parte din personalul necesar nu trebuie sa fie de specialitate.

Si alte servicii sunt vitale in aceasta perioada, si de viteza lor de reactie, deci si de personalul disponibil, depind vieti. De exemplu, ventilatoare, zeci de mii de masti sau alte echipamente protective esentiale, aduse rapid in tara de ONG-uri, au stat blocate cu zilele in vama pentru ca au nimerit in weekend, cand personalul din vami era insuficient, de parca criza ia pauza duminica.

Un exemplu de masura specifica de realocare ceruta de noi de cateva saptamani vizeaza soferii de protocol din institutiile publice (ex: soferii parlamentarilor, demnitarilor din Guvern, ai primarilor, ai sefilor de agentii etc.) pentru transportul medicilor si personalului medical sau pentru transportul devenit obligatoriu al personalului din centrele rezidentiale de varstnici si copii.

Directia de Sanatate Publica a generat cozi, fara distantare sociala, pentru adeverintele fizice de iesire din izolare, pentru ca adesea nu au calculatoare sau operatori IT suficienti sa le trimita pe mail si exemple de acest fel sunt multe.

Principiul de baza: Daca tot platim platim ceva din bugetul public, mai bine platim munca si oricine poate sa isi gaseasca ceva util de facut in conditiile multiplelor nevoi generate de criza - evident, in conditii de siguranta.

B. FLEXIBILIZAREA NORMEI DE LUCRU

Comisia Europeana tocmai a anuntat Programul SURE, cu zeci de miliarde de euro disponibili pentru a finanta scheme de munca flexibila in statele membre. Germania are programul "Kurzarbeit", preluat acum in multe state UE ca Italia, Spania, Belgia si propus de noi si de alte organizatii de afaceri ca solutie pentru Romania.

Kurzarbeit functioneaza asa: daca este nevoie de norme flexibile de lucru, sub norma de 8 ore, poti chema la lucru numai atunci oamenii. Daca intre 09:00 si 13:00 ar fi mai multa nevoie de servicii publice, ar fi de preferat sa avem personal complet in acel interval, iar mai apoi sa plece acasa toata lumea, daca nu mai exista cerere. Diferenta de plata, si la privat si la public, ar fi subventionata in limita unor plafoane, prin subventii publice.

Principiul de baza: este mai bine sa platim serviciile publice atunci cand avem nevoie de ele, decat sa facem economii afectand calitatea acestora si fiind ineficienti cu un program de 8 ore care nu mai intereseaza pe nimeni. Poate asa mai si descoperim in mai multe institutii ca norma partiala ar fi suficienta in general.

C. CURSURI DE PROFESIONALIZARE, IN ZILELE FARA MUNCA

Daca tot consideram ca functionarii publici au mai mult timp sa petreaca acasa, de ce nu ii introducem masiv in cursuri online? Acum ne dam seama clar cat de mult ne lipsesc profesionistii in mediul public. De ce sa nu incercam sa ii formam?

Exista numeroase firme, cursuri online, ONG-uri si entitati care ar putea ajuta. Exista si capacitate in diverse ministere - care ar putea oferi colegilor training-uri, sfaturi, consiliere si asa mai departe.

Principiul de baza: mai bine platim pentru formare profesionala in zilele in care nu e nevoie de ei la munca, decat sa platim statul acasa in somaj tehnic.

D. FACILITAREA TELEMUNCII

Implementarea imediata a unor procese si instrumente digitale clare si eficiente pentru facilitarea muncii de la distanta. In 2016 Guvernul Ciolos a pregatit legislatia pe telemunca, care a fost adoptata intr-o forma ciopartita cu surle si trambite de PSD. In loc sa devina o parte integranta din Codul Muncii, a fost adoptata o lege separata (L81/2018), care intra in conflict cu diferite alte prevederi (ex: munca la domiciliu) si creeaza ambiguitati la implementare si control.

Chiar si asa, sectorul privat, mai ales din zona de servicii utilizeaza masiv aceasta modalitate de munca ca masura de adaptare la criza. Telemunca este de altfel si optiunea preferata de administratiile majoritatii statelor membre UE, inclusiv de institutiile europene. Cu toate acestea, in multe institutii de stat aceasta practica a fost relativ descurajata, existand controale suplimentare si presiune aditionala pentru cei care lucreaza de acasa.

Principiul de baza: inainte sa trimiti angajatii publici in somaj tehnic si sa restrangi activitatea, mai bine te asiguri ca ai creat toate conditiile pentru folosirea telemuncii astfel incat sa impingem reforma de substanta vizand digitalizarea administratiei.

E. COMPETENTA, DIMENSIONARE CORECTA SI PLATA ECHITABILA

In anii Guvernarii PSD au crescut discriminarile si inechitatea in remunerarea angajatilor publici. A fost iar o legiferare prin exceptii, cu bonusuri pentru anumite ministere, alese pe spranceana, cu cresteri inegale si promisiuni neonorate si amanate, care au creat asteptari nerealiste si frustrari atat in mediul public, cat si in cel privat.

Daca unul din scopurile masurii propuse de guvern este sa facem economii la buget, masura cea mai eficienta nu ar fi sa ii trimitem pe cei mai prost platiti angajati din sectorul public in somaj tehnic, ci sa umblam la beneficiile nejustificate ale unor categorii de bugetari "speciali".

De la sporuri aberante, la indemnizatii disproportionate pentru consilii de administratie ale intreprinderilor de stat, la cumularea de functii si de bonificatii, toate acestea contribuie la perceptia de haos si clientelism in remunerare.

Propunerea pe care o facem este aceea de a folosi oportunitatea actuala pentru a reanaliza structura si cuantumul acestor indemnizatii, a vedea ce ar trebui sa fie inclus in salariul de baza deja si ce anume ar trebui abandonat. Si neaparat reanalizate si situatiile de cumul de functii si venituri, atat public-public, cat si public-privat.

O astfel de analiza si reforma ar putea duce la economii bugetare de cca. 5 ori mai mari decat masura actuala privind somajul tehnic. Iar daca am dori sa avem economii bugetare pentru a face fata crizei efectelor acesteia, am putea sa ne uitam la pensiile speciale si prin plafonare ar avea un impact si mai puternic.

Nu inseamna ca nu ar trebui sa existe bonificare - din contra, propunerea ar fi cresterea fondului de premiere pe baza de performanta, pentru competenta demonstrata in serviciul public. Am putea avea mai degraba acest tip de bonificare pana la 30% din salariul de baza decat actualele indemnizatii, care nu au nimic de-a face cu performanta. Si atunci ar intelege si sectorul privat despre ce este vorba.

Principiul de baza: in orice criza exista si o oportunitate - ar fi tragic ca sa nu fructificam aceasta perioada pentru a produce in sfarsit acea reforma de substanta a administratiei publice, pentru o mai mare eficienta, echitate si reorientare catre cetateni.

*****

Avem tot respectul pentru oamenii din mediul public care isi fac treaba, iar greutatea prin care trecem cu totii acum nu trebuie sa invrajbeasca angajatii din privat cu bugetarii. Depindem unii de ceilalti mai mult ca oricand. Dar respectul nostru nu elimina nevoia dramatica de reforma.

Nu mai e loc pentru cei care stau pe un salariu si nu fac nimic. Nu este corect nici fata de cei din privat, dar mai ales nu este corect fata de ceilalti bugetari, care muncesc din greu, sau pentru resursele publice, care nu sunt infinite.

Asa cum trebuie sa avem grija unii de ceilalti, impreuna va trebui sa ne refacem tara si institutiile astfel incat resursele sa nu fie irosite, nu vom avea de unde. Altfel nu vom fi invatat nimic nici din aceasta criza. Iar acum este o oportunitate clara sa fie lansat acest proces.

Dragos Pislaru este economist, are un doctorat in economie la Institutul National de Cercetari Economice (INCE) al Academiei Romane si un masterat in Relatii Internationale obtinut la London School of Economics, Marea Britanie. Din 2019 este europarlamentar al USR PLUS, membru in Comisia pentru Munca si Afaceri Sociale (EMPL) unde este coordonatorul Grupului Renew Europe si in Comisia pentru Afaceri Economice si Monetare (ECON). A detinut functia de ministru al Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice in guvernul Dacian Ciolos.

Oana Toiu este antreprenor social, in Guvernul Tehnocrat a fost Secretar de Stat in Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, unde a coordonat politici publice pentru copii si familie, interventii de urgenta pentru romanii din Diaspora si reforme de debirocratizare a sprijnului oferit de stat. A reprezentat Romania cu mandrie la Davos, organizat de World Economic Forum, si la Harvard in discutii despre viitorul Europei.

Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#Dragos Pislaru Oana oiu solutii criza, #solutii criza somaj tehnic bugetari privat , #somaj tehnic