Revolutia tehnologica la locul de munca

Tehnologia, fara indoiala, transforma lumea asa cum o stim intr-un ritm mai rapid decat orice alt megatrend de pana acum si reinventeaza societatea in moduri greu de imaginat in urma cu doar cativa ani.

Tehnologii precum cloud computing, aplicatii mobile, eCommerce sau realitatea virtuala ajuta la democratizarea informatiei si dau acces oamenilor la cunostinte de scara globala. Traim acum intr-o societate interconectata, mereu aflata in schimbare si in redefinire.

Concurs pentru tineri: Premiul - o excursie la Bruxelles

Revolutia tehnologica a transformat toate aspectele vietii noastre, iar modul in care lucram este unul dintre domeniile care se schimba cel mai mult. Nu mai este vorba doar de "cum lucram", ceea ce trebuie sa regandim, dar si "de ce", "cand" si "de unde".

Adaptarea la o astfel de schimbare se arata deja a fi o provocare foarte mare in majoritatea industriilor, atat pentru angajati, cat si pentru angajatori - din mediul public sau privat. Depinde de noi sa ne asumam provocarile si sa ne asiguram ca mediile de lucru pe care le construim tin pasul cu tehnologia din jurul lor, care trebuie folosita pentru a raspunde nevoilor angajatilor, dar si dinamicilor pietei.

In primul rand, consider ca, pentru ca piata muncii sa tina pasul cu revolutia tehnologica, paradigma noastra despre ceea ce inseamna munca si cum ar trebui sa se petreaca ea trebuie sa se schimbe. In ultimii 150 de ani, incepand cu revolutia industriala si pana astazi, foarte putin s-a schimbat in modul in care construim organizatii si locuri de munca.

Exact dupa exemplul lui Henry Ford, mediile de munca de astazi urmeaza modelul fabricilor primei epoci industriale - construite in jurul principiilor de ierarhie structurata, sufocate de birocratie, coplesite de control si reguli, rezistente la schimbare. Oricat de mult sens ar fi avut aceasta abordare in era industriala, astazi are din ce in ce mai putin rost sa aplicam aceleasi principii mediilor noastre de lucru.

Luand in considerare oportunitatile pe care tehnologia ni le ofera, este momentul sa incepem sa regandim sensul ideii de munca pentru a putea regandi mediile si locurile in care ne defasuram munca. Organizatiile trebuie sa devina flexibile si adaptabile pentru a putea supravietui - si datorita tehnologiei avem sansa sa facem asta sa se intample.

Un grad scazut de ierarhie si unul crescut de autonomie, birocratie simplificata cat mai mult posibil si un nivel ridicat de implicare a angajatilor in procesul decizional ar trebui sa devina norma organizatiilor care se reinventeaza si inoveaza in orice fel de sector sau industrie.

Noi modele de design organizational precum "holocracy", "wirerarchy", organizatii centrate pe libertatea in lucru sau care lucreaza distribuit si independent de un loc, un sediu, anume au provocat actualul statut al mediilor de lucru.

Si, chiar daca nici unul dintre modelele mai sus-mentionate nu s-a dovedit a fi perfect, toate au un lucru in comun: maximizarea nivelului tehnologic in mediile de lucru, profitand de modul in care acesta poate ajuta organizatiile sa inoveze si sa performeze (sa imbunatateasca circuitul informatiei, comunicarea, invatarea si dezvoltarea angajatilor, productivitatea etc.).

Pe langa toate acestea, tehnologia redefineste spatiul fizic al mediilor de lucru. Biroul virtual, fara un loc fizic de intalnire a angajatilor, care lucreaza de la distanta, devine solutia aleasa din ce in ce mai des deoarece, pentru organizatii, asta inseamna costuri fixe scazute, micsorarea semnificativa a timpului de transport, precum si oportunitatea de a apela la o retea globala de talent - fara a fi limitate de spatiul fizic pentru a cauta cei mai valorosi angajati in apropierea locului de munca.

Si chiar in cazul organizatiilor pentru care lucrul la distanta nu reprezinta o solutie, spatiul de lucru se redefineste. Acesta trece printr-o tranzitie de la biroul de tip cubicle, unde angajatii trebuie sa fie de la 9:00 am la 5:00 pm, catre un hub de colaborare unde angajatii pot petrece timp unul cu celalalt si pot lucra impreuna la proiecte si initiative.

Dar, pentru asta, trebuie ca schimbarea de paradigma sa se intample - organizatiile trebuie sa renunte la perceptia ca eficienta si performanta sunt strict legate de regulile biroului fizic (ore fixe de lucru si naveta zilnica).

In schimb, organizatiile care lucreaza remote si spatiile comune depind in mare masura de tehnologii colaborative si instrumente digitale care ajuta angajatii.

Aceste noi medii de lucru necesita un grad crescut de alfabetism digital in randul populatiei. Cu toate ca generatiile tinere au fost expuse in mod constant la tehnologie de la o varsta mult mai mica si pot fi considerati nativi digitali, este nevoie de constientizarea importantei folosirii cu sens a instrumentelor digitale la locul de munca.

Pentru asta, trebuie acordata atentie sistemelor de educatie din jurul lumii pentru a integra alfabetismul digital in curricula scolara ca o parte esentiala a procesului de invatare. Momentan, diferenta dintre aptitudinile invatate in scoala si cunostintele cerute la locul de munca devine din ce in ce mai mare - si asta din cauza lipsei focalizarii asupra alfabetismului digital.

Nu in ultimul rand, politicile guvernamentale trebuie sa fie mai deschise la reglementarea noilor moduri de lucru sustinute de tehnologie. Pe de o parte, numarul angajatilor care lucreaza la distanta a crescut semnificativ (lucreaza fie independent, fie in companii in care modul de lucru este flexibil si distribuit).

In acest moment, este dificil, din punct de vedere legal, pentru acesti angajati sa gaseasca moduri legale de a justifica munca pe care o fac (in unele cazuri, taxele sunt prea mari, in timp ce, in alte cazuri, exista lipsuri prea mari in legislatie pentru a putea macar reglementa procesul de munca).

Pe de alta parte, tehnologia ofera oportunitatea de a ajuta sa rezolve problema somajului pentru grupurile defavorizate de cetateni (persoanele cu dizabilitati, in varsta, cele discriminate etnic etc). Cu ajutorul tehnologiilor digitale, aceste grupuri de persoane pot fi integrate cu mult mai multa usurinta in mediile de lucru (atat in mediile fizice, cat si in cele virtuale).

Dar pentru ca organizatiile sa creeze oportunitati pentru aceste grupuri vulnerabile, politicile guvernamentale trebuie sa joace un rol mai activ in a sustine aceste initiative, trebuie sa sustina integrarea persoanelor ce provin din grupuri defavorizate in mediile de munca si pot chiar sa recompenseze angajatorii pentru adoptarea de solutii in aceasta privinta.

In concluzie, consider ca impactul tehnologic asupra mediilor de lucru va avea un rol extrem de important in modelarea societatii in urmatorii ani si ca este responsabilitatea noastra sa incercam sa prevedem schimbarile care urmeaza la locul de munca si fortele care activeaza aceste schimbari, pentru a ne putea adapta cat mai bine noi, ca indivizi, si noi, ca societate.

Ana Marica (26 de ani) este castigatoare a concursului de idei pentru tineri "Cum ne pregatim de Revolutie/Piata muncii si a patra revolutie industriala", organizat de eurodeputatul Siegfried Muresan in luna martie

Prețuri imense la Mamaia Nord și la Poiana Brașov. Cât a ajuns să coste o noapte de cazare pentru minivacanța de 1 Mai și Paște

România continuă să fie pe primul loc în UE când vine vorba despre inflație. Un bun exemplu în acest sens reprezintă tarifele din stațiuni, stabilite de hotelieri. Față de anul trecut,...

Cu 218 kilometri pe oră pe DN 55. Șoferul vitezoman a rămas 3 luni fără permis

Dolj: Şofer înregistrat de radar în timp ce conducea cu viteza de 218 kilometri pe oră pe DN 55 Un şofer din Craiova a rămas fără permisul de conducere pentru 120 de zile după ce a fost...