Dezechilibre majore pe piata muncii pana in 2021: salariile bugetarilor cresc sustinut, privatii nu tin pasul, scade competitivitatea

Miercuri, 02 Mai 2018, ora 07:1210614 citiri
Dezechilibre majore pe piata muncii pana in 2021: salariile bugetarilor cresc sustinut, privatii nu tin pasul, scade competitivitatea
Foto: Arhiva Pixabay

1 Mai reprezinta o ocazie buna sa ne facem o idee despre viitorul pietei muncii in Romania. Vom avea salarii mai mari? Vor fi mai putini someri? Competitivitatea tarii noastre va creste?

Pentru a raspunde la aceste intrebari, Ziare.com a selectat cateva date reprezentative din prognoza de primavara publicata de Comisia Nationala de Prognoza (CNP).

Astfel, castigul salarial mediu brut este estimat sa ajunga de la 3.256 lei, cat a fost anul trecut, la 5.190 de lei, in 2021. Cresterea este sustinuta, fiind in general de 7-8 procente, an la an. Cu o exceptie notabila: 2018 fata de 2017, cand avansul a fost de peste 21%, dupa mutarea contributiilor de la angajator la angajat, masura coroborata cu alte schimbari fiscale.

Castigul salarial mediu brut - estimari CNP
2017: 3.256 lei/luna

2018: 4.162 lei/luna
2019: 4.507 lei/luna
2020: 4.841 lei/luna
2021: 5.190 lei/luna

Castigul salarial mediu net va avea o evolutie similara. Dupa o crestere de 11% de la 2017 la 2018, apoi avansul va fi de 7-8% pana in 2021.

Castigul salarial mediu net - estimari CNP
2017: 2.373 lei/luna
2018: 2.634 lei/luna
2019: 2.855 lei/luna
2020: 3.069 lei/luna
2021: 3.293 lei/luna

Observatie: In contextul schimbarilor fiscale, salariul "pe hartie" a crescut cu peste 21% in 2018 fata de 2017, iar cel "in mana" cu doar 11%.

In plus, se mareste discrepanta intre salariile brute acordate bugetarilor si celor care lucreaza la privat. Potrivit CNP, daca diferenta intre aceste categorii era de 829 de lei in 2017, ecartul creste la 1.334 de lei in 2018, apoi la 1.640 de lei in 2019, 1.673 de lei in 2020 si ajunge la 1.694 de lei in 2021.


Sursa date: CNP

Cat despre competitivitate, indicatorul care masoara acest lucru este costul unitar al muncii, care este definit ca raport intre costul salarial total (salariul nominal plus toate costurile aferente, de la contributii sociale, pana la beneficii si plati compensatorii) si productivitatea muncii.

In 2017, acesta a avut valoarea de 11, care poate fi considerata mai degraba o anomalie, daca ne uitam la faptul ca in 2016 a fost de 4,1, iar in 2018 e estimat la 4,3. Acest lucru este, de fapt, o consecinta directa a cresterilor salariale operate anul trecut, care nu au fost in concordanta cu cresterea productivitatii muncii.

Costul unitar al muncii - date CNP
2016: 4,1%
2017: 11,3%
2018: 4,3%
2019: 3,1%
2020: 3,0%
2021: 3,1%

Germania, motorul economic al Europei, aplica o strategie care ii aduce beneficii pe termen lung. In vreme de prosperitate, nemtii se abtin si reduc valoarea acestui indicator atat de mult pana cand ajunge in teritoriu negativ (adica productivitatea creste mai repede decat cresterea salariilor), iar apoi in vreme de restriste fac exact opusul. Astfel, tara nu e obligata sa adopte masuri de corectare daca e lovita de criza (sau masurile sunt mai blande).

Nu e insa si cazul nostru, noi nu suntem deloc cumpatati ca germanii.

In 2017, CNP arata ca Romania a avut o crestere economica de 6,9%, fata de anul anterior, cea mai mare din ultimii ani. In acelasi an, costul unitar al muncii inregistra un spike urias, de la 4,1% la 11,3%, sfidand practic tendinta perioadei recente.

Cat despre rata somajului, aceasta e estimata sa scada (dupa metodologia BIM) de la 4,9% in 2017 pana la 4,4% in 2021, prognoza bazandu-se pe o crestere sustinuta a populatiei active, precum si a numarului de angajati.

Dar sa nu uitam ca avem a doua cea mai mare diaspora din lume, dupa Siria (si e in crestere), al treilea cel mai mare deficit de talente de pe mapamond (potrivit datelor ManPower Group), iar mediul fiscal e imprevizibil. Asa ca sa nu ne mire daca vom avea parte de un nou exod masiv al creierelor.