Andreea Paul Vass: Economia, la feminin

Daca ne-am imagina contributia reprezentantelor "sexului frumos" la economia autohtona ca pe o femeie, cam cum ar arata ea?

Sa zicem, de pilda, ca proportia de femei active in campul muncii i-ar constitui mainile si picioarele, ca prezenta lor in toate posturile de decizie i-ar reprezenta capul/gradul de inteligenta si ca nivelul de salarizare i-ar tine drept trup; in conditiile acestea, care ar fi dimensiunile fapturii economice rezultate?

Ei bine, rezultatele ar diferi foarte mult de la zona la zona. S-ar contura mai multe tipuri de "femeie". Genul mioritic ar avea "membrele" destul de firave - doar 56,3% dintre compatrioatele noastre sunt angajate. Genul EU-27 ar fi un pic mai bine infipt - procentajul e de 62,5%. Genul american joaca aproape in alta liga - in Statele Unite, rapoartele vorbesc de 73%.

La "trup", lucrurile par a sta mai bine. Diferenta de plata dintre femei si barbati este de doar 9%, in conditiile in care media europeana este de 18%, cu state precum Austria, Cehia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Lituania, Marea Britanie sau Slovacia care inregistreaza valori de peste 20%. Numai ca avem un numar relativ mic de femei angajate, ceea ce relativizeaza performanta. In plus, ingrijirea copiilor e un factor decisiv - dupa ce devin mame, femeile dedica mult timp cresterii odraslelor, fapt care, din pacate, se simte de multe ori la portofel.

In schimb, nu e nimic relativ cu privire la "cap". Datele sunt clare. Cand vine vorba de ocuparea unor posturi de decizie, fie ca vorbim de banci, de companii sau de alte organisme, femeile sunt grav sub-reprezentate cam peste tot in lume, cu exceptia notabila a statelor precum Norvegia care au introdus o cota obligatorie.

Dimensiunile rezultate nu sunt insa nicidecum obiective. Ele depind enorm de modul in care societatea actuala isi imagineaza si abordeaza lucrurile. Faptul ca femeile nu sunt mai numeroase in consiliile de administratie nu se datoreaza atat lipsei lor de pregatire, ipocrit clamata, ci de anumite prejudecati si practici de selectie - in literatura de specialitate se vorbeste despre un "plafon de sticla" ce blocheaza sau ingreuneaza masiv promovarea femeilor in posturi cheie. Vrem sa credem ca locul femeilor e in alta parte.

In comparatie, portretul "barbatului economic" rezultat din comparatia acelorasi indicatori ar arata cu totul altfel. Semnificativ mai solid, indiferent de tara si continent, in special in privinta ocuparii functiilor decizionale. Atat de solid incat "cuplul" rezultat e dizgratios si, mai cu seama, disfunctional. E nevoie de un parteneriat pentru ca societatea sa functioneze cum trebuie, si e nevoie de echilibru, de egalitate de sanse pentru ca parteneriatul sa fie viabil.

Fara sa abdic deloc de la ele, nu as vrea sa invoc aici principii in sprijinul afirmatiei mele. Principiile nu prea sunt la moda, indeosebi pe vreme de criza. Argumentele mele sunt strict economice. Un studiu al firmei de consultanta McKinsey a dovedit ca profitul operational al companiilor cu o componenta de gen echilibrata poate fi cu 56% mai mare decat al celor compuse exclusiv din barbati. Alte studii arata ca eficienta, inventivitatea, responsabilitatea sociala si chiar moralitatea sunt mai mari in cazul firmelor cu femei aflate in functii de top.

Cheia frumusetii si a succesului consta in echilibru. In jazz i se spune swing.

Textul mi-a fost inspirat de faptele sintetizate de buna mea prietena Sandra Pralong mai jos, care a generat o dezbatere universitara in cursul zilei de azi cu studentii:

Motto: Gender equality is not a 'women's issue'. It is a business issue.

Viviane Reding, Vice-President of the European Commission

Comisia Europeana a lansat "Strategia Pentru Egalitate Intre Femei Si Barbati (2010-2015)", aceasta fiind adoptata la data de 21 septembrie 2010. Documentul subliniaza contributia egalitatii de gen la cresterea economica si la dezvoltarea sustenabila, sprijinind implementarea dimensiunii egalitatii de gen in Strategia europeana 2020. Prioritatile tematice ale strategiei au la baza principiile enuntate in "Carta femeilor":

- independenta economica egala pentru femei si barbati

- remuneratie egala pentru munca de valoare egala

- egalitate in procesul de luare a deciziilor

- demnitate, integritate si stoparea violentei de gen

- promovarea egalitatii de gen dincolo de UE

- probleme orizontale (roluri de gen, legislatie si instrumente de guvernare).

EGALITATE DE GEN SI AFACERI

Nenumarate studii indica existenta unei corelatii pozitive intre diversitatea existenta in conducerea companiilor si performanta acelor companii.

Un studiu realizat de firma de consultanta McKinsey pe marile companii europene arata ca in termeni de mediu de lucru, inovatie, responsabilitate si profit, cele mai bune locuri de munca, atat pentru femei cat si pentru barbati, ofera acele companii care au inclus un numar mai mare de femei in conducerea lor. Mai mult decat atat, companiile care au o componenta de gen echilibrata pot atinge un profit operational cu 56% mai mare decat cel al companiilor formate doar din barbati.

De asemenea, o serie de studii realizate pe companiile americane de top ce apar in Fortune 500 au descoperit ca performantele financiare ale companiilor cu un numar mai mare de femei in conducere sunt mai notabile. Firmele cu trei sau mai multe femei in pozitii de top-management se bucura de o mai mare eficienta organizationala decat companiile fara nici o femeie in posturile de leadership. In plus, cresterea numarului de femei manager duce la cresterea inovatiei in companie.

Literatura economica americana estimeaza ca, in sfera economica, femeile sunt cele care decid in proportie de 80% ce va fi cumparat. Prin urmare, profitul poate fi marit exponential pentru companiile care, datorita unei balante de gen in echipa de leadership, inteleg mai bine nevoile consumatorilor.

Nu in ultimul rand, o perspectiva feminina in top management si in conducerea firmelor ar putea conduce la o crestere a responsabilitatii sociale corporatiste, a grijii fata de mediul inconjurator si in general a respectului fata de obligatiile morale.

In consecinta, Viviane Reding, vicepresedinta Comisiei Europene, a lansat o provocare pentru toate companiile mari din Europa: sa se inscrie in "Women on the Board Pledge for Europe", pana in martie 2012. Companiile sunt rugate sa isi ia angajamentul voluntar de a mari participarea femeilor in conducerea lor, pana la 30% in 2015 si pana la 40% in 2020. Viviane Reding precizeaza ca in cazul esuarii initiativei de auto-impunere, UE va fi nevoita sa impuna prin legislatie cote de reprezentare.

FEMEILE IN CAMPUL MUNCII

In UE proportia de femei active in campul muncii a crescut de la 52% in 1998 la aproape 60% in prezent. Cu toate acestea, procentajul european este mai scazut decat cel american de 72%. Utilizarea potentialului fortei de munca feminine ar conduce la atingerea cifrei de 75% de femei angajate pana in 2020, conform angajamentului semnat de toate statele membre ale UE.

O simulare condusa de Goldman Sachs a aratat chiar ca impactul egalizarii procentajului de femei si barbati angajati ar avea drept rezultat o crestere de pana la 13% a PIB al Uniunii Europene.

Comparand Romania cu Uniunea Europeana avem urmatoarele date statistice:

Procentul de ocupare a fortei de munca (20-64 ani) in anul 2009 - Femei/Barbati - Diferenta:

EU-27: 62,5/75,8 - 13,3

Romania: 56,3/70,7 - 14,4

Rata somajului - 15 ani si peste 15 ani in anul 2009 - Femei/Barbati - Diferenta:

EU-27: 8,8/9,0 -0,2

Romania: 5,8/7,7 -1,9

Distributia pe sexe a conducatorilor de intreprinderi in anul 2009 - Femei/Barbati - Diferenta

EU-27: 32,6/67,4 - 34,8

Romania: 28,7/71,3 - 42,6

Sursa: Eurostat, Ancheta asupra fortei de munca (AFM), medie anuala

DIFERENTELE DE PLATA INTRE BARBATI SI FEMEI

Cum se masoara diferenta de plata dintre barbati si femei? La nivelul UE, diferenta de plata dintre barbati si femei este definita ca diferenta relativa dintre castigurile medii pe ora ale femeilor si barbatilor din intreaga economie.

In prezent, diferenta de plata dintre barbati si femei in UE este de 18%. Unul din motivele discrepantei intre nivelurile de venit ale femeilor si barbatilor este ingrijirea copiilor. Cifrele arata ca in momentul in care barbatii devin tati, ei incep sa munceasca mai multe ore. Prin comparatie, cand femeile devin mame, ele ori inceteaza sa lucreze perioade indelungate de timp ori incep sa lucreze cu jumatate de norma. Doar 67% din femeile cu copii mici din UE lucreaza, in comparatie cu 92% barbati. Procentajul de femei angajate scade si mai mult in timp ce cel al barbatilor creste pe masura ce numarul copiilor creste.

Statisitici privind diferenta de plata dintre barbati si femei

Eurostat arata ca exista diferente considerabile intre statele membre UE privind diferenta de plata dintre barbati si femei: 10% in Italia, Malta, Polonia, Slovenia, Belgia, 20% in Slovacia, Olanda, Cehia, Cipru, Germania, Marea Britanie, Grecia si peste 25% in Estonia, Austria.

Dat fiind ca statisticile se refera doar la persoanele angajate, trebuie luati in calcul si alti indicatori legati de piata muncii. Astfel, in majoritatea tarilor cu un procentaj scazut de femei angajate (Malta, Italia, Grecia, Polonia) diferenta de plata dintre barbati si femei este mai mica decat media datorita proportiei reduse de femei slab calificate sau necalificate care activeaza in campul muncii. O diferenta mare de plata intre barbati si femei caracterizeaza de obicei o piata a muncii foarte segregata (Cipru, Estonia, Slovacia, Finlanda) sau una in care o parte semnificativa din femei lucreaza cu jumatate de norma (Germania, Marea Britanie, Olanda, Austria, Suedia).

Tari: Diferente de plata intre barbati si femei(%)

Austria: 25,5

Belgia: 9

Bulgaria: 13,6

Cehia: 26,2

Cipru: 21,6

Danemarca: 17,1

Estonia: 30,9

Finlanda: 20

Franta: 17,1

Germania: 23,2

Grecia: 22

Irlanda: 17,1

Italia: 4,9

Letonia: 13,4

Lituania: 21,6

Luxemburg: 12,4

Malta: 8,6

Marea Britanie: 21,4

Olanda: 19,6

Polonia: 9,8

Portugalia: 9,2

Romania: 9

Slovacia: 20,9

Slovenia: 8,5

Spania: 16,1

Suedia: 17,1

UE 27: 17,5

Ungaria: 17,5

Sursa: Eurostat 2008

Micsorarea diferentei de plata dintre barbati si femei aduce beneficii si angajatilor si angajatorilor

Egalitatea dintre femei si barbati este vitala pentru crearea de locuri de munca de calitate. Introducerea unei perspective de gen poate ajuta companiile sa:

- recruteze si sa retina cei mai buni angajati

- sa creeze un mediu de munca pozitiv si sa castige increderea angajatilor

- sa utilizeze la maxim resursele umane, imbunatatind productivitatea si competitivitatea

- sa aiba o mai buna imagine publica si o baza mai larga de clienti satisfacuti

Micsorarea diferentei de plata dintre barbati si femei promoveaza echitatea sociala si egalitatea de sanse

Micsorarea diferentei de plata dintre barbati si femei poate ajuta la crearea egalitatii si solidaritatii in societate. Valorificarea muncii femeilor le va motiva sa fie mai performante, contribuind la cresterea independentei lor financiare. Cresterea veniturilor femeilor duce si la micsorarea procentului riscului de saracie la pensie (21% femei peste 65 ani, fata de 16% barbati peste 65 ani ating pragul saraciei la pensie).

FEMEILE SI POSTURILE CHEIE DECIZIONALE

In Europa, femeile sunt inca subreprezentate in toate posturile de decizie, mai ales in economie.

Situatia femeilor in posturi decizionale din cadrul sectorului bancar este urmatoarea:

- toti guvernatorii bancilor central nationale din UE sunt barbati (2010)

- 4 din 5 membri aflati in posturi cheie decizionale sunt barbati

- bancile centrale din Germania, Austria, Luxembourg si Cipru nu aveau nicio femeie in corpul decizional. Doar in Suedia si Finlanda procentajul de femei membre in corpul decizional depaseste 30%.

Cele trei institutii financiare europene principale - Banca Central Europeana, Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii - sunt toate conduse de barbati. In consiliul de conducere al Bancii Central Europene sunt 5% femei, in cel al Fondului European de Investitii sunt 14% femei, iar in cel al Bancii Europene de Investitii sunt 15% femei.

In ceea ce priveste consiliile de conducere din cadrul companiilor europene, femeile reprezinta 1 din 10 membri de consiliu al firmelor listate public si 3% din presedintii consiliilor de conducere. In UE, una din 3 companii mari nu avea nici o femeie in consiliul de conducere in anul 2010.

In Statele Unite situatia este similara: femeile detin doar 15% din locurile disponibile in consiliile de conducere ale companiilor listate in Fortune 500.

In India media de femei prezente in consiliile de conducere este de 5%, in Japonia este de 2%, in China este de 7%, iar in Brazilia este de 8%.

Numarul de femei care fac parte din consiliile de conducere in UE a crescut cu jumatate de procent pe an in ultimii 7 ani. In acest ritm, va dura inca 50 de ani pana la atingerea unui echilibru de gen in conducerea firmelor europene.

Singurul progres semnificativ din ultima decada s-a datorat unor legi care impuneau cote. In 2003, Norvegia a incorporat in Legea companiilor o reprezentare de minim 40% fiecaruia dintre genuri in consiliile de conducere ale firmelor. Prin urmare, numarul femeilor membre in consiliile de conducere ale marilor firme a crescut de la 25% in 2004, la 36% in 2006 pana la 42% in 2009.

Spania, Islanda si Franta au introdus, de asemenea, masuri care reglementeaza prezenta femeilor in consiliile de conducere ale companiilor.

PLAFONUL DE STICLA (THE GLASS CEILING)

"Plafonul de sticla" este o expresie care a aparut in 1984 si care desemneaza o bariera in calea promovarii femeilor dincolo de middle-management.

In UE, femeile si barbatii ocupa un numar egal de posturi in domenii precum medicina si dreptul, iar in afaceri ambele genuri sunt reprezentate echitabil la nivel de junior si middle mangement. Totusi, posturile de top-management, si de conducere in general, raman dominate de barbati.

Sondajul European al Fortei de Munca din 2006 arata ca 70% din manageri sunt barbati si doar 30% sunt femei. Cea mai mare discrepanta in reprezentarea genurilor apare in ocuparea pozitiei de director executiv. Mai mult decat atat, din primele 50 de companii listate public, in medie doar 3% dintre presedintii consiliilor de conducere sunt femei si doar 10% din membrii acestor consilii sunt femei.

Femei si barbati manager, pe tari(%) - Tara: Femei/Barbati

Austria: 27/73

Belgia: 33/67

Cehia: 30/70

Cipru: 14/86

Danemarca: 23/77

Estonia: 37/63

Finlanda: 30/70

Franta: 38/62

Germania: 26/74

Grecia: 26/74

Irlanda: 30/70

Italia: 32/68

Letonia: 42/58

Lituania: 44/56

Luxemburg: 26/74

Malta: 14/86

Marea Britanie: 34/66

Norvegia: -/-

Olanda: 26/74

Polonia: 32/68

Portugalia: 34/66

Romania: 31/69

Slovacia: 31/69

Slovenia: 33/67

Spania: 32/68

Ungaria: 34/66

Andreea Paul (Vass), consilier de stat al prim-ministrului

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Microsoft renunță la aplicația Teams în suita Office. Care este motivul

Microsoft a anunțat recent că va separa aplicația Teams de suita Microsoft 365, decizie luată pentru a evita complicatiile legale și pentru a oferi claritate clienților, conform...