Inchisoarea lui Dragnea si resuscitarea Romaniei

Romanii s-au revansat si i-au dat Europei o gura de aer prin alegeri. Apoi, prin condamnarea lui Dragnea. O gura de care, sufocandu-se in depresii, furie, protest, revolta si dorinte de schimbare, UE avea urgenta nevoie.

Dupa ce au ales Europa, pedepsind exemplar PSD si regimul cleptocratic prin voturile acordate la 26 mai opozitiei de centru si de dreapta, romanii si-au mai oferit o sarbatoare epocala: este vorba de sentinta definitiva a Inaltei Curti, care l-a trimis pe infractorul totalitar si antieuropean de la carma Romaniei, a PSD, a Camerei Deputatilor si a cleptocratiei dupa gratiile de teama carora Liviu Dragnea se aratase dispus sa puna tara pe foc si sa-i incinereze democratia.

E o zi mare. E o zi istorica. Inca una care se cere celebrata ca atare. Prea mult timp furat, umilit, aiurit prin delir nationalist si fundamentalist, injosit, insultat, maltratat, gazat, impins, cu tot cu reperele lui, de la Mihai Sora la Codruta Kovesi, in afara Europei, catre Rusia lui Putin, catre Turcia lui Erdogan, catre Iran si China comunista, romanul s-a vazut mai mult decat razbunat. S-a vazut indreptatit.

Romanul si-a oferit, altfel spus, o gura de aer inainte de a darui un respiro si Europei in degringolada. Si-a cununat actul de a alege, ca act nu doar de bun-simt civic, ci si de rezistenta si de reanimare a muribundului stat de drept, cu o decizie judecatoreasca si dreapta si dataroare de viitor potential demn, prosper si liber neamului romanesc.

Ce inseamna, altfel spus, condamnarea definitiva a lui Dragnea pentru natiune si clasa politica? E un semnal de schimbare de epoca si paradigma. Pe cale de a disparea in lumea nimanui a Asiei-Africii tiraniilor, condamnarea liderului cleptocratiei, care a urmat victoriei rezistentei impotriva ciumei sale rosii, le-a dat romanilor posibilitatea de a reveni in Europa democratiilor si de a o resuscita pe a lor.

Facand toate acestea, romanii au contribuit la intarirea grav minatei increderi a europenilor in democratie. Dupa slovaci, romanii si justitia lor mult napastuita de regimul Dragnea le-au dat europenilor, in fine, un exemplu de asumare a principiilor liberalismului, ale statului de drept si ale luptei impotriva coruptiei.

Dar avea oare nevoie UE de acest ajutor romanesc?

Desigur ca avea. Si are. Spre a relua un memorabil citat din Ralf Dahrendorf, daca Uniunea Europeana ar cere azi aderarea la Uniunea Europeana, i s-ar refuza primirea. Prea mare e deficitul ei de democratie.

Masiv polarizata, Uniunea e pe cale de a se descompune. E scindata intre dreapta nationalista si o elita de stanga, care fie s-a despartit de realitati si refuza sa ia la cunostinta tot mai disperatele mesaje de protest electoral ale europenilor, ce nu vor dezintegrarea UE, dar nici sa vada continentul pasind pe vechiul sau drum. Fie cotizeaza la ecologism, progresism si ideologie gender, ca la noi religii si utopii salvationiste.

Astfel polarizata si tot mai tentata de nihilism, Uniunea a ajuns in corzi. Ca atare, e ceasul romanilor, al slovacilor si ucrainienilor, care se regasesc in pozitia de a putea reda Vestului parte din ajutorul colosal de care au beneficiat est-europenii intru eliberare din infernul comunist.

Sunt permise insa si intrebari nelinistitoare. De pilda, cea privind sentinta pe care ar fi pronuntat-o ICCJ daca romanii nu s-ar fi prezentat masiv la vot si daca, puschea pe limba, ar fi dat castig de cauza aliantei PSD-ALDE-UDMR, in loc s-o pedepseasca.

Ar mai fi avut judecatorii curajul si probitatea necesare sa pronunte sentinta corecta? Intrebarea si, odata cu ea, chestiunea calitatii justitiei romanesti dupa doi ani si jumatate de regim dragniot si de strambare a Legilor Justitiei si a Codurilor Penal si de Procedura Penala sunt condamnate, din pacate, sa ramana deschise.

Dar istoriei putin ii pasa, pare-se, de asemenea intrebari ipotetice. Istoria isi vede, parca, de ale ei. In rastimp, plecarea dupa gratii a infractorului le deschide romanilor si partidului social-democrat poarta spre o normalitate si o libertate care le-au fost tuturor refuzate, pentru ca Dragnea si camarila lui de hoti, tortionari potentiali, plagiatori si semianalfabeti sa scape de inchisoare si sa se eternizeze, cu orice pret, oricat de sangeros, la putere.

Atentie insa. Lupta e departe de a se fi sfarsit. In fapt, este abia la inceput. Boala si agonia au durat enorm. Pacientul, Romania, e inca la pamant. Abia de acum incolo va fi, ca si pana acum, mare si sustinuta nevoie de efort civic si politic, de presiuni constante si sistematice pentru o rapida asanare a profund viciatului climat moral, a intoxicatei scene politice si mediatice romanesti.

Ce se va intampla daca, satisfacuti de rezultatul votului de la 26 mai si de expedierea la puscarie a marelui tiran si infractor, romanii se vor culca pe o ureche? Ceea ce s-a intamplat si cand, nepasatori, au admis sa nu se faca lustratia si sa nu fie pedepsiti cum trebuie marii criminali si delincventi ai istoriei nationale, de la securisti ca Iulian Vlad si comunisti ca Ion Iliescu, pana la mogulii securisti care le-au otravit, prin propaganda televizata, dreptul la informatie si la democratie.

Indolenta si indiferenta natiunii, departe de a ramane nesanctionate, i-ar percepe tarii o amenda dintre cele mai usturatoare. S-o fereasca Providenta de o asemenea pedeapsa.

Petre M. Iancu

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...