De ce judecatorii au respins cererea lui Dragnea de "habeas corpus": Decizia CCR privind completurile specializate nu se poate aplica in acest caz

Curtea Constitutionala a explicat in celebra decizie 417/2019, privind lipsa completurilor specializate de la Inalta Curte, ca efectele acesteia vizeaza doar cauzele nesolutionate definitiv si dosarele care sunt inca in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare.

Aceasta decizie CCR nu se poate aplica insa in cazul fostului lider PSD, Liviu Dragnea, care in momentul pronuntarii era deja condamnat definitiv, de un complet de 5 judecatori, la 3 ani si 6 luni de inchisoare in dosarul Angajarilor fictive la DGASPC Teleorman.

Dragnea invoca "habeas corpus"

Aceasta este pe scurt motivarea Tribunalului Bucuresti care a respins, pe 9 iunie, cererea prin care care fostul presedinte al PSD Liviu Dragnea solicita sa fie eliberat din inchisoare, pe motiv ca este detinut ilegal. Hotararea Tribunalului Bucuresti nu este definitiva, putand fi contestata.

"Tribunalul retine astfel ca nu poate da alte efecte Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 417/2019, altele decat cele indicate expres de catre Curte chiar in considerentele acestei decizii, considerente care sunt obligatorii pentru instantele de judecata," explica Tribunalul Bucuresti.

Printr-o actiune in instanta, fostul presedinte al Camerei Deputatilor invoca "habeas corpus", un act al Parlamentului englez votat in 1679, prin care orice detinut care considera ca este inchis pe nedrept are dreptul sa ceara revizuirea sentintei.

In cererea prin care a invocat "habeas corpus", Dragnea a sustinut din Penitenciarul Rahova ca sta inchis nevinovat, deoarece CCR a constatat ca completurile de 3 judecatori de la ICCJ ar fi nelegale si ca tribunalul ar trebui sa tina cont de lege si de Constitutie.

Iata cronologia

Pentru a intelege mai bine acesta caz, iata o scurta cronologie a sentintelor din dosarul Angajarilor fictive la DGASPC Teleorman si momentul in care CCR da decizia.

- 21 iunie 2018 - Condamnarea in prima instanta, complet de 3 judecatori.

- 26 mai 2019 - Condamnarea definitiva, complet de 5 judecatori.

- 3 iulie 2019 - CCR da Decizia 417/2019 in cazul completurilor de 3 judecatori.

Se invoca jurisprudenta CEDO si CJUE

"Pe de alta parte, Tribunalul retine ca jurisprudenta celor doua instante europene, CEDO si CJUE, este obligatorie pentru Curtea Constitutionala a Romaniei in temeiul si in conditiile stabilite de art. 20 si, respectiv art. 148 din Constitutia Romaniei.

Aceasta din urma jurisprudenta ofera nu numai temeiul, ci si obligatia interpretarii si reinterpretarii constante a dispozitiilor constitutionale cu scopul si in realizarea celor mai inalte standarde de protectie si garantare a drepturilor fundamentale (incluzand art. 5 paragraful 1 lit a, art. 5 paragraful 4 si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, invocate de petentul condamnat).

In acest sens, cunoscand in mod evident existenta detentiei unor persoane in baza unor condamnari definitive (la data pronuntarii deciziei de catre CCR), condamnari aplicate de completuri de judecata nespecializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, conform celor prevazute de art. 29 alin. (1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003, daca ar fi apreciat ca este cazul ca efectele deciziei nr. 417/2019 sa vizeze si situatia juridica a acestor persoane condamnate definitiv, cu siguranta CCR ar fi indicat in considerente aceasta posibilitate.

Cum nu a fost prevazuta o astfel de posibilitate, rezulta ca efectele Deciziei CCR nu pot fi decat cele indicate expres in considerentele deciziei, cererea petentului condamnat nefiind incadrata in cele doua tipuri de cauze identificate," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

CCR stabileste doar doua cazuri

Judecatorii mai subliniza faptul ca in jurisprudenta sa (hotararea Celikkaya c. Turciei, 1 iunie 2010, paragraful 60), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca articolul 5 paragraful 1 litera (a) din Conventie nu garanteaza, ca atare, dreptul unei persoane condamnate, de exemplu, sa se bucure de o lege de amnistie sau sa beneficieze din timp de eliberarea conditionata sau finala (Mouesca impotriva Frantei (dec.), 18 octombrie 2001 si Irfan Kalan impotriva Turciei (dec.), 2 Octombrie 2001.

"Cu toate acestea, nu ar putea fi altfel atunci cand instantele interne sunt obligate, in absenta puterii discretionare, sa aplice o astfel de masura oricarei persoane care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a beneficia de aceasta.

Desi in cauza dedusa judecatii se invoca publicarea unei decizii a Curtii Constitutionale, si nu a unei legi (exemplul oferit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotararea sus mentionata), nu trebuie omis faptul ca prin decizia invocata, Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat obligativitatea aplicarii efectelor acestei decizii doar in doua categorii de cauze, nu si in cauzele solutionate definitiv la momentul publicarii deciziei, cum este si cazul de fata," conchide Tribunalul Bucuresti.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a respins cererea intitulata "habeas corpus", formulata de Liviu Dragnea ca nefondata.

Executa sentinta de 3 ani si 6 luni

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de instanta suprema la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare pentru instigare la abuz in serviciu in dosarul angajarilor fictive de la Protectia Copilului Teleorman.

Dragnea a facut mai multe incercari de a iesi din penitenciar, prin introducerea in instante a doua cai extraordinare de atac, insa cererile sale au fost respinse.

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...

Firea îl trimite pe Piedone înapoi la sectorul 5: "Nu vreau să îl jignesc"

Cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei se încinge. Gabriela Firea îl trimite pe Cristian Popescu Piedone înapoi la sectorul 5. Ea a a declarat vineri, 26 aprilie, că "ar fi o normalitate"...