Protocolul de cooperare intre Departamentul pentru lupta antifrauda si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice reprezinta o practica legala de colaborare institutionala, pentru imbunatatirea activitatii specifice fiecarei autoritati publice, sustine DLAF intr-un comunicat transmis vineri.
Conform sursei citate, protocolul a fost publicat la solicitarea unui jurnalist de la Ziare.com si are caracter public.
Citeste in amanunt ce continea protocolul dezvaluit ieri de Ziare.com: Cum era informat Dragnea lunar despre investigatiile DLAF si ce cazuri ajungeau la DNA. Pana in 5 ale lunii
In comunicat se precizeaza ca, pentru indeplinirea rolului sau institutional, Departamentul "poate incheia instrumente legale de cooperare administrativa cu autoritatile si institutiile relevante nationale, europene sau internationale".
"DLAF continua astfel abordarea institutionala a coordonarii luptei antifrauda la nivel national, inceputa in perioada de preaderare", se spune in comunicat.
Conform sursei citate, protocoale de cooperare interinstitutionala au fost realizate, de-a lungul timpului, intre DLAF si mai multe institutii si autoritati ale statului roman.
DLAF mai arata ca protocolul cu Ministerul Dezvoltarii "s-a fundamentat pe motive obiective, de natura legislativa", invocand adoptarea OUG 75/2012 pentru modificarea ordonantei de urgenta 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora.
"In cazul in care DLAF sau organele de urmarire penala sunt sesizate cu indicii de frauda, autoritatile de gestionare sunt obligate sa suspende plati sau contracte, in conditiile legii. Drept urmare, autoritatea de management din cadrul MDRAP a propus DLAF, in anul 2013, incheierea, cu respectarea legii, a unui protocol, care sa faciliteze indeplinirea conforma a obligatiilor ce ii reveneau acesteia", precizeaza DLAF.
Potrivit sursei citate, prin OG 14/2013, creantele bugetare rezultate din corectiile financiare si sumele de recuperat rezultate in urma stabilirii corectiilor, in aplicarea OUG 66/2011, pentru neregulile constatate in desfasurarea procedurilor de achizitie publica, erau suportate de la bugetul de stat, prin bugetul MDRAP.
Exceptia erau sumele aferente contractelor finantate din fonduri europene din cadrul Programului Operational Regional, asupra carora au fost formulate sesizari catre ANI, DLAF si/sau organele de urmarire penala pentru suspiciune de frauda, tentativa de frauda sau conflict de interese, pana in momentul solutionarii definitive de catre organele competente carora le-a fost inaintata sesizarea sau pana la solutionarea definitiva a cauzei de catre instantele judecatoresti prin care se stabileste inexistenta unei fapte penale.
Departamentul pentru lupta antifrauda mai precizeaza ca partile semnatare ale protocolului au agreat transmiterea informatiilor detaliate in acest document, cu exceptia situatiilor in care MDRAP are calitatea de institutie controlata de DLAF.
Protocolul a vizat proiectele derulate in cadrul POR, programele de cooperare teritoriala si transfrontaliera si ale Programului pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative si proiectele finantate din fonduri derulate in cadrul programelor PHARE CES si PHARE CBC.
"Protocoale similare celui cu MDRAP au fost semnate, de-a lungul ultimilor ani, cu Ministerul Fondurilor Europene si cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pe aceleasi obiective", se arata in comunicat.
DLAF subliniaza ca protocoalele de cooperare/colaborare se incheie intre institutii si nu intre persoane.
"Protocolul semnat cu MDRAP in anul 2014 a avut continuitate permanenta, fiind functional si in ziua de astazi, indiferent de cine s-a aflat la conducerea Ministerului si a Departamentului pentru lupta antifrauda", subliniaza reprezentantii DLAF.
Potrivit sursei citate, buna reputatie a DLAF a fost permanent dovedita de-a lungul anilor. "DLAF si-a pastrat statutul autonom in activitatea sa care vizeaza protectia fondurilor europene si a mentinut o buna relatie de colaborare cu institutiile romanesti (mai ales Directia Nationala Anticoruptie) si europene, ca institutie de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda - OLAF", se mentioneaza in comunicat.
Totodata, DLAF face referire la raportul MCV din 13 noiembrie, in care se arata:
"Climatul global creat si reflectat de aceste aspecte are, de asemenea, legatura cu un alt domeniu de ingrijorare, acela ca institutiile publice, inclusiv Curtea de Conturi, par a fi mai putin active in a informa DNA privind potentialele infractiuni de coruptie si fraude, desi este o obligatie legala pentru toate institutiile publice (...) . O exceptie pare a fi DLAF, omologul national al Oficiului European de Lupta Antifrauda, care continua sa trimita DNA notificarile sale".