Wellbeing: 4 tipare de relatii toxice

Odata ce am deschis ochii pe lume, crestem si ne dezvoltam in relatii. Sunt relatiile de baza pe care le traim inca de la inceputul vietii cu cei care ne dau viata si ne au in grija, relatii ce ne vor defini pe tot parcursul vietii.

Vin apoi relatiile pe care le initiem si le dezvoltam fiecare dintre noi - cu prietenii de gradinita si de scoala, primele iubiri, colegii de facultate si de serviciu, copiii sau relatia de cuplu.

Pentru echilibrul fiecaruia, este de dorit sa construim relatii sanatoase, in care toti cei implicati sa aiba loc in mod egal, sa se vada pe sine si pe celalalt, sa isi onoreze unul altuia nevoile si vulnerabilitatile, sa poata cere si sa poata da fara teama de a fi respins sau abandonat, sa isi poata exprima nelinistile fara sa se gandeasca ca vor fi pedepsiti sau ca relatia se va rupe.

Avem insa parte, ca o consecinta a vulnerabilitatilor fiecaruia, si de relatii toxice, in care folosim sau in care ne lasam folositi. Iata patru tipare de relatii toxice - cum se desfasoara, cine si ce le intretine:

Wellbeing: Cele mai frecvente probleme in cuplu - cum le rezolvam?

1. Sunt relatiile de manipulare, in care cel care manipuleaza vrea si isi indeplineste nevoile, fara sa tina cont de nevoile celuilalt. Acesta minte (sau spune jumatati de adevar), seduce (te face sa te simti special pentru a te pastra aproape), foloseste vulnerabilitatile celuilalt, in asa fel incat acesta ii poate fi constant la dispozitie, il santajeaza.

De intretinerea unei relatii de manipulare, insa, sunt resposabili ambii. Cel care o face, dar si cel care se lasa folosit, care astfel intretine comportamentul manipulator al celuilalt. Cel folosit poate tolera relatia de manipulare sau chiar o poate incuraja, in ideea ca nevoile celuilalt sunt mereu mai importante sau din frica de abandon - "daca imi cer drepturile, ma va parasi".

Pot ramane intr-o relatie de manipulare persoanele nesigure de propria lor valoare si care au nevoie de un transfer de imagine de la cel caruia i se subjuga.

2. Un alt tipar de relatii toxice este acela al criticismului - nimic din ceea ce celalalt face nu este suficient, sunt hipervigilenti la greseli, vad mai degraba jumatatea goala a paharului.

Relatia critica este toxica, pentru ca lipsa de feed-back pozitiv conduce mai degraba spre inactiune - daca stiu numai ce nu este bine, nu ma ajuta sa cresc, mi-ar fi de folos sa stiu si ce a fost bine din ce am facut.

Criticismul poata sa apara ca urmare a perfectionismului, a unei nevoi acute ca sarcinile sa fie indeplinite perfect sau a victimizarii - "numai eu muncesc bine, ceilalti nu sunt buni de nimic", a indreptatirii - "fara mine s-ar alege praful".

Cum intretin o relatie critica? Prin faptul ca imi asum ca nu sunt niciodata suficient de bun sau poate ca munca pe care o prestez nu este multumitoare, sunt motivat numai de feed-back-ul celuilalt si nu de dorinta mea de a progresa, nu sunt constient de propria valoare sau nu pot sa pun limite.

3. In relatiie pasiv-agresive furia mocneste, fara a fi exprimata direct, este vizibila mai degraba prin comportamente, care adesea par fara o legatura cu cauza initiala. Nu imi asum sa exprim direct ceea ce ma supara, evit confruntarea, pentru ca eu consider ca am de pierdut de pe urma ei, dar atunci cand mi se ofera ocazia rabufnesc, pentru a echilibra balanta.

Cel care actioneaza astfel nu isi asuma responsabilitatea pentru propriile actiuni, pozeaza adesea in victima. Comportamentele pasiv agresiv sunt:

- barfa (nu pot sa iti spun in fata, dar te vorbesc nu neaparat de bine cu oricine) ;

- razbunarea pentru rani presupuse sau reale;

- o astfel de persoana poate actiona aparent independent - "nu am nevoie sa ma ajute nimeni, dar in egala masura sunt indreptatit sa primesc ajutorul si ma supar cand nu sunt ajutat".

Wellbeing: Infidelitatea - cum afecteaza o relatie. Se poate trece peste o aventura?

Aceste comportamente nu sunt indreptate spre a rezolva problema, ci dimpotriva - ranesc sau blocheaza orice solutie. Pentru ca nu imi pot asuma faptul ca ma simt ranit, justificat sau nu, nu pot confrunta persoana sau situatia care mi-au provocat disconfortul, furia pe care mi-o trezeste lezarea respectiva este mocnita, latenta. Relatiile pasiv-agresive sunt intretinute de cei din jur din cauza temerilor de confruntare sau a incapacitatii de a pune si a sustine limite.

4. Greu de gestionat sunt relatiile de victimizare - "nu am obtinut promovarea, pentru ca seful nu ma place"; "proiectul meu nu a avut succes, pentru ca subalternii m-au sabotat". Eu personal nu sunt de vina mai niciodata, raspunderea pentru rezultatele de care sunt nemultumit este a celorlalti.

In aceeasi categorie cu victimizarea putem incadra si tiparul defensiv - respectiv "ma simt amenintat de feed-back-ul negativ, cel care il ofera are ceva cu mine personal, nu ma place sau se simte amenintat de mine si din aceasta cauza ma pedepseste criticandu-ma". Feed-back-ul pe care il primesc este in legatura cu mine, cu persoana mea si mai putin cu munca sau cu rezultatele mele.

Sigur, si victimizarea, si raspunsul defensiv pot sa isi aiba radacinile in relatii toxice critice cu adevarat, punitive. Dar este in raspunderea fiecaria dintre noi sa spuna stop cand considera ca este defavorizat, sa isi asume consecintele confruntarii, a deciziei de a cauta un alt loc de munca sau de a se desparti de un prieten sau un coleg.

Corina Dobre este psiholog cu drept de libera practica si psihoterapeut cognitiv-comportamental si foloseste cu incredere terapia schemelor, terapia prin acceptare si implicare (ACT), terapia prin compasiune, mindfulness si psihologie pozitiva, iar in domeniul terapiei de cuplu, terapia Imago.

Daca aveti vreo intrebare pentru expertii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...