Cum s-au mentinut la putere magistratii anti-justitie care au sustinut "reformele" PSD-ALDE

Duminica, 14 Februarie 2021, ora 22:3027022 citiri
Cum s-au mentinut la putere magistratii anti-justitie care au sustinut "reformele" PSD-ALDE
Alina Ghica, Lia Savonea si Dana Girbovan

Reformele anti-justitie introduse cu atat aplomb in timpul guvernarii PSD-ALDE, ce au dus tara noastra aproape de activarea Articolului 7 in Uniunea Europeana, dar si o rusinoasa condamnare la CEDO in cazul Kovesi, au venit nu doar cu concursul CCR sau al diversilor ministri ai Justitiei. Toate modificarile controversate din Justitie nu ar fi putut fi facute fara sprijinul direct al CSM-ului condus in 2019 de Lia Savonea si majoritatea formata in jurul ei sau fara mai multe decizii controversate ale unor instante.


Disputele aprinse din cadrul plenului CSM de joi, 11 februarie, pe marginea proiectului de desfiintare al Sectiei Speciale a scos din nou la iveala schisma ce inca exista la nivelul acestei institutii. Alaturi de aceasta majoritate din CSM, careia joi i s-a alaturat si actualul presedinte, judecatorul Bogdan Mateescu, s-au pozitionat din nou in favoarea SIIJ mai multe asociatii ale magistratilor, asociate cu o serie de controverse, creandu-se un fals echilibru de opinii in contextul in care o vasta majoritate a magistratilor din tara s-au pronuntat in favoarea desfiintarii Sectiei Speciale.


Destinele diferite ale fostilor ministri ai Justitiei


In noiembrie 2019, Ana Birchall era exclusa din PSD dupa un mandat in fruntea ministerului Justitiei, in puternic contrast cu predecesorii Florin Iordache si Tudorel Toader, in care s-a opus unor initiative precum a fost numirea Adinei Florea la conducerea SIIJ cu pretul unui conflict deschis cu sefa CSM-ului de la acea data, Lia Savonea.

Daca Ana Birchall este astazi iesita din politica si fara vreo functie in aparatul de stat, nu acelasi lucru se poate spune despre cei doi predecesori ai sai.

Sinonim cu atacul asupra Justitiei in anii guvernarii PSD-ALDE, Florin Iordache a fost rasplatit pentru loialitate de catre partid cu un post pe viata la Consiliul Legislativ. Dupa 20 de ani in Parlament, acesta a fost cel care in 31 ianuarie 2017, din pozitia de ministru al Justitiei, anunta adoptarea Ordonantei 13, care a scos sute de mii de romani in strada. Dupa ce si-a dat demisia din functia de ministru, Iordache a fost recompensat de Liviu Dragnea cu functia de vicepresedinte al Camerei Deputatilor, iar mai apoi a fost instalat in fruntea Comisiei parlamentare care s-a ocupat de modificarea legilor Justitiei.

Niciodata membru al PSD, fostul ministru Tudorel Toader este insa sinonim cu atacul asupra asupra Justitiei din epoca Dragnea. Venit in fruntea ministerului dupa demisia lui Florin Iordache, Tudorel Toader este cel care, in urma faimoaselor sale evaluari, a impus demiterea atat a Laurei Codruta Kovesi dar si a fostului procuror general, Augustin Lazar. Chiar daca spre finalul mandatului a cazut in dizgratia lui Liviu Dragnea, pentru refuzul de a emite o ordonanta de amnistie si gratiere, Tudorel Toader ramane unul din pilonii ordonantelor date peste noapte prin care au fost modificate Legile Justitiei.

Dupa plecarea de la Ministerul Justitiei, Tudorel Toader si-a reluat functia de rector al Universitatii A.I. Cuza din Iasi. Revenirea in aceasta pozitie nu a fost una usoara pentru fostul ministru, campusul universitatii fiind scena unor dese proteste din partea studentilor ieseni care nu au uitat rolul acestuia in guvernarea PSD-ALDE. Altfel, dincolo de aceste neplaceri, Tudorel Toader s-a activat, in octombrie 2019, in functia de notar si a deschis cabinetul notarial "Toader" din Iasi unde s-a asociat cu fiul lui, Alexandru.

Tudorel Toader a beneficiat de o noua prevedere legala potrivit careia fostii judecatori CCR pot deveni notari fara examen. Pentru ca era ministrul Justitiei, Tudorel Toader l-a delegat pe un secretar de stat din Ministerul Justitiei sa semenze ordinul de ministru prin care a devenit notar si, imediat, s-a suspendat din profesie pentru a evita incompatibilitatea dintre functia de ministru si cea de notar.

In vara anului trecut, fostul ministru si-a anuntat pe Facebook, printr-un anunt scurt, "revenirea in avocatura", insotita de o poza in care apare imbracat in roba. Nu e clar daca Tudorel Toader s-a suspendat din calitatea de notar, dat fiind ca este incompatibila cu cea de avocat.

Fostul ministru a ramas insa si membru in cadrul Comisiei de la Venetia, in ciuda eforturilor guvernelor ulterioare de a-l indeparta din acest organism ca urmare a mandatului sau in guvernele PSD-ALDE.

Ana Birchall l-a numit recent "autorul moral" al infiintarii Sectiei Speciale.


Dana Girbovan, dorita de Dancila la conducerea ministerului Justitiei, noua sefa a CA Cluj


Dana Girbovan este de la inceputul acestui an presedintele Curtii de Apel Cluj-Napoca. In sedinta de joi din CSM aceasta a participat ca presedinte al UNJR, asociatia de magistrati pe care o conduce, si despre care s-a afirmat ca ar avea doar zece membri, a criticat proiectul de desfiintare al Sectiei Speciale sustinand ca acum exista o mult mai mare transparenta in ceea ce priveste dosarele cu magistrati (SIIJ nu a trimis in judecata niciun magistrat pentru fapte de coruptie).

In 2019, numele sau a fost implicat intr-un scandal, pe fondul nominalizarii sale, de catre premierul Viorica Dancila, ca ministru al Justitiei. Dana Garbovan a acceptat propunerea si chiar a demisionat din magistratura pentru ca procedura de numire a sa ca ministru sa poata fi initiata. Consiliul Superior al Magistraturii s-a intrunit atunci de urgenta si i-a aprobat cererea de eliberare din functia de judecator, prin demisie. Girbovan a revenit, insa, la scurt timp asupra deciziei, in conditiile in care nu a fost acceptata de catre presedintele Klaus Iohannis. De altfel, demiterea Anei Birchall si incercarea de numire a Danei Girbovan a avut ca principal scop operationalizarea deplina a Sectiei Speciale.

In 2017 cand prin Legile Justitiei a fost infiintata Sectia Speciala de anchetare a magistratilor, Uniunea Nationala a Judecatorilor anunta ca este de acord "in principiu" cu propunerea ministrului Justitiei, Tudorel Toader, de infiintare a unei structuri specializate de parchet care sa investigheze doar magistrati.

UNJR considera "oportuna" crearea unei structuri de parchet care sa investigheze doar magistrati, "pentru a asigura protejarea judecatorilor si chiar a procurorilor de orice presiuni venite din partea altor procurori, pe de-o parte, dar si pentru a evita situatii in care afinitatile sau, dimpotriva, adversitatile locale intre procurori sau judecatori ar putea afecta impartialitatea anchetelor ce ii privesc pe magistrati".

Alaturi de Dana Girbovan, desfiintarea SIIJ a fost criticata in sedinta de joi de alti doi magistrati, judecatoarea Andreea Ciuca de la Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), judecatoarea Florica Roman de Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO). Asa cum se arata intr-o analiza publicata de g4media.ro, in 2003, fosta presedinta a Tribunalului Mures, Andreea Ciuca, a fost acuzata de luare de mita de procurorii PNA-lui infiintat de Adrian Nastase. Judecatoarea a fost prinsa in flagrant cu banii primiti de la un politician local, dar a sustinut ca a fost vorba de un imprumut.

Ciuca a fost chiar arestata de procurori (la vremea respectiva, acestia puteau sa emita mandate de arestare), insa a fost eliberata de Instanta suprema. Judecatoarea Andreea Ciuca a fost achitata defiinitiv in 2010 de un complet de 9 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In 2014, judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea a fost trimisa in judecata de DNA Oradea, alaturi de alti 3 judecatori, pentru ca ar fi incercat sa ajute un inculpat condamnat pentru tentativa de viol. Judecatoarea Roman a fost acuzata de trafic de influenta si favorizarea infractorului.

Potrivit DNA, judecatoarea ar fi primit bani, pastravi si whisky si ar fi pretins un ceas vechi cu cuc ca sa intervina pe langa colegii ei, astfel incat inculpatul sa nu execute pedeapsa de 2 ani si 8 luni de inchisoare. In 2015, dosarul a fost restitut la parchet, iar ancheta a fost preluata de procuroarea Florentina Mirica de la DNA Bucuresti, care a clasat acuzatiile in 2017.

Ulterior, judecatoarea Roman a formulat plangere la Sectia Speciala impotriva procurorilor DNA Oradea care ar fi "terorizat-o".


Judecatorii care au promovat la Inalta Curte


In anul 2018, majoritatea formata in jurul Liei Savonea in cadrul CSM a reusit sa o opreasca pe judecatoarea Mirela Sorina Popescu, cea care o condamna definitiv pe Elena Udrea la patru ani de inchisoare in dosarul "Gala Bute", cu un "rechizitoriu" copiat de la Antena3.

In schimb, la sefia sectiei penale la Inaltei Curti avea sa ajunga judecatorul Daniel Gradinaru, un apropiat al Liei Savonea. In perioada in care Lia Savonea conducea Curtea de Apel Bucuresti, Daniel Gradinaru era purtatorul de cuvant al acestei instante. Cei doi au scris impreuna cartea "Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii. Practica judiciara" si au fost colegi de complet la Curtea de Apel Bucuresti. El este magistratul care a facut opinie separata la condamnarea Andreei Cosma pentru abuz in serviciu in dosarul Ciuperceasca.

A fost nu doar un puternic semnal pentru judecatorii care-si doreau sa avanseze in cariera dar si un episod al lucrurilor ce aveau sa se repete in perioada urmatoare. Asta si in noul context in care prin modificarile legilor justitiei operate in regimul Dragnea intreaga cariera a judecatorilor (numirea in functia de conducere, sanctionarea, revocarea) a revenit Sectiei pentru judecatori a CSM.

Ulterior, in martie 2019, presedintii si vicepresedintii a 14 din cele 15 curti de apel din Romania au semnat o scrisoare publica prin care s-au delimitat de protestul masiv al magistratilor ce avea loc in toata tara, ba chiar si la Bruxelles.

Pana la finalul anului mai multe nume importante dintre semnatarii acestei scrisori aveau sa ajunga judecatori la Inalta Curte: Maria Violeta Chiriac - fost vicepresedintele Curtii de Apel Bacau. Elena Barbu - presedintele Curtii de Apel Brasov. Elisabeta Rosu - fost presedinte al Curtii de Apel Bucuresti, promovat la ICCJ in iunie 2019. Luminita Cristiu- Ninu - presedintele Curtii de Apel Bucuresti. Adina Ponea - presedintele Curtii de Apel Craiova. Cosmin- Razvan Mihaila - presedintele Curtii de Apel Galati. Cristina Trutescu - fost presedinte al Curtii de Apel Iasi, promovat la ICCJ in iunie 2019. Maria Andries - fost presedinte al Curtii de Apel Suceava; numita inspector judiciar la Inspectia Judiciara in iulie 2019. Erica Nistor - presedintele Curtii de Apel Timisoara.

G4media a scris pe larg aici despre multi dintre acesti magistrati, semnatari ai scrisorii anti-protest, majoritatea apropiati ai Liei Savonea sau ajunsi in pozitii datorita sprijinului acesteia.

"Judecatoarele Erica Nistor si Elisabeta Rosu au facut parte din comisia de examinare care au picat-o pe judecatoarea Alina Palancanu de la sefia Tribunalului Neamt, dupa ce aceasta a patricipat la protestele impotriva modificarilor PSD-ALDE la legile Justitiei si au promovat-o pe Cristina Florea, o apropiata a Gabrielei Baltag, membru CSM si aliata cu Lia Savonea", arata sursa citata.


Judecatorii controversati care nu au reusit sa ajunga la Inalta Curte


Alina Ghica, Vasile Bicu si Marius Cristian Epure sunt trei dintre judecatorii care, in ciuda apropierii de Lia Savonea nu au reusit sa faca saltul la Inalta Curte. De numele fiecaruia dintre ei se leaga o serie de decizii controversate.

Vasile Bicu este judecatorul care la inceputul anului 2019 a schimbat sefii Armatei dupa ce a suspendat, pentru cateva luni, decretul prezidential privind prelungirea cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciuca la sefia Statului Major al Armatei.

Alina Ghica, tot de la Curtea de Apel Bucuresti, a dat in 2018 doua decizii extrem de mediatizate: a suspendat completurile de 5 judecatori de la Inalta Curte, intr-un proces deschis de Liviu Dragnea, si a anulat o parte din corectiile financiare impuse de OLAF in afacerea Tel Drum. Corectia dispusa de Oficiul de Lupta Antifrauda in dosarul Tel Drum, care se ridica la 100% din fondurile europene accesate, a fost anulata de un complet de judecata din care face parte judecatoarea Alina Ghica.

Dupa ce s-au inscris in iunie 2019 la concursul pentru promovarea la Inalta Curte, cei doi au fost respinsi in urma unei sedinte cu scantei dupa ce mai multi membri ai Consiliului le-au dat nota cea mai mica, 1, in contextul in care punctajul maxim era nota 10.

Imediata dupa anuntarea rezultatelor, Lia Savonea a cerut schimbarea regulamentului de promovare si a avut o iesire nervoasa.

"Am ratat atributia de inalta responsabilitate de a promova cei mai buni judecatori", "personal nu sunt multumita deloc cu felul in care a decurs interviul", "regulamentul cred ca ar trebui modificat de indata", "poate ca ar trebui sa ne gandim si la niste modificari legislative pe zona de promovare la Inalta Curte" sau "a fost absolut flagranta abdicarea noastra de la ceea ce ne-am propus si ne-am promis unii altora" - au fost o parte din declaratiile facute de Lia Savonea.

La finalul anului 2020 o parte dintre judecatorii respinsi s-au reinscris la concursul pentru un post la Inalta Curte. Alina Ghica a optat sa se inscrie pentru un post la Inspectia Judiciara.

Celalalt nume din aceasta lista, Marius Cristian Epure, si el unul din semnatarii scrisorii prin care se delimitau de protestele magistratilor, a ajuns in atentia mass-media mult mai recent. Acesta a facut parte din completul care, la inceputul acestui an, l-a achitat pe Radu Mazare intr-un dosar de coruptie privind vanzarea unor terenuri din statiunea Mamaia si in care, in prima instanta, fusese condamnat la sase ani si jumatate la inchisoare.

Dupa decizia definitiva de achitare a Curtii de Apel Constanta, presa locala a dezvaluit ca judecatorul Marius Cristian Epure, unul din cei doi judecatori din completul de apel, si-a construit o vila in cartierul rezidential Compozitori, pe un teren care apare in dosarul Retrocedarilor, in care fostul primar Radu Mazare a fost condamnat definitiv la 9 ani de inchisoare cu executare. Urmare a dezvaluirilor din presa, presedintele Consiliul Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspectia Judiciara pentru a realiza cercetari in aceasta privinta.


Mai puteti citi:

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News