Cu fata la alegatori: Ion M. Ioniță, despre un posibil USL 2.0 după alegerile din 9 iunie: „Depinde de scorul pe care îl va înregistra această alianța”

Noua lege a pensiilor, gata în 2023? Nu mai sunt bilete pentru croaziera pe Dunăre, toate le-au rezervat pensionarii români

Autor: Doru Sinca - inginer
Vineri, 04 Februarie 2022, ora 08:00
26410 citiri

A mai trecut o săptămâna, sportul de masă – aruncatul pisicii - a câștigat și de data aceasta în preferințele politicienilor, fără vreun rezultat care să lămurească definitiv haosul creat de USR și lăsat, parcă special, moștenire PNL, pentru a-l duce pe noi culmi de progres, că civilizație.. mai puțin.

Incepem cu ce taiem, ca asa am fast obişnuiţi:

„Nu e vehiculată, acea informație chiar eu am oferit-o presei, după ședința de Guvern de joi și este o recalculare a părții de granturi din PNRR care se va face până la 30 iunie 2022 și care este în Regulamentul privind PNRR. Această recalculare se aplică tuturor țărilor, nu doar României.

Când au fost semnate aceste planuri la nivel european, s-au folosit estimările Comisiei din toamna anului 2020. Deci, în toamna anului 2020, Comisia pentru a stabili care sunt sumele pentru fiecare stat în parte, a folosit previziunile din toamna anului 2020. Pe baza acestor previziuni, României i-au revenit acești 14,2 miliarde de euro granturi.

Noi nu am pierdut nimic. Nu poți pierde ce nu ai avut. Noi nu am avut estimările din toamna anului 2020.

În PNRR, Guvernul României și-a asumat un procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, un procent care este cel mai mare de care a discutat clasa politică din România. Avem undeva la sub 7,5% pentru pensiile din sistemul public și mai sunt pensiile speciale care înseamnă 0,8%. Dacă le-am aduna ar însemna undeva la sub 8,5% din PIB.

Anul ăsta s-au majorat pensiile cu 10%. Am ajuns la acest procent de 8,5% din PIB. Stau să mă întreb de ce nu le-am majorat cu 20-30% așa cum era o promisiune anterior astfel încât să ne apropiem de acest 9,4%. Pentru că bugetul României nu a putut mai mult de 10%. Noi putem să promitem tot felul de lucruri, dar până la urmă trebuie să și plătim pensiile din buget și să ne uităm la ce putem noi în România să dăm”, a declarat ministrul la postul B1 TV.

”Să facem prima dată reforma pensiilor, să avem o Lege a pensiilor nouă”

Mai mult, Dan Vîlceanu a precizat că este nevoie de o nouă Lege a pensiilor care să permită majorarea cheltuielilor pentru pensii dacă se dorește depășirea 9,4% din PIB: „Nu există Legea pensiilor după care să faci o astfel de recalculare și să ajungi la o concluzie că îți trebuie mai mult de 9,4% din PIB. Să facem prima dată reforma pensiilor, să avem o Lege a pensiilor nouă, să putem să discutăm dacă ne ajunge 9,4% sau ne trebuie mai mult. În momentul de față nu există un act normativ care să ne ducă la concluzia că ne trebuie mai mult de 9,4% din PIB”.

Dl. Vâlceanu exclude din start Legea 127/2019, căci altfel nu putea să facă o asemenea declarație.

Și ca să vedem cât de bine a negociat dl Ghinea PPNR-ul, ca bomboana pe colivă, răsare și reducerea cu 2 mld Euro a grant-urilor (sume fără rambursare), datorită previziunilor excepționale din experiența profesionala a d-lui Ghinea – apropos, cine este dansul? – nu s-a întrebat nimeni. Sunt tare curios să văd ce rezultate deosebite a făcut pentru națiunea română, căci eu care cred că am creat venit național acestei țări în toate actele de comerț internațional la care am lucrat, cred că mă pot lauda cu vreo 500 milioane euro, contracte semnate și încasate, în afară de o uzina completa de reparații Material Rulant, pentru care am încasat personal 96 mil. Dolari- 1987 august.

Am mare stimă pentru toți cei care îndrăznesc, așa cum am făcut și eu când eram în floarea vârstei, dar, domnilor să nu mă considerați un “trecut”(obsolete),” pentru că vă înșelați amarnic. Doresc să susțin numai ce este corect în abordarea problemei pensiilor, pentru că nu este posibil ca după 40-45 de ani de chin (cine spune că a fost o plăcere, e prea pasionat că să înțeleagă că este dus de nas, și nu exclud că există asemenea cazuri), ca acum să stau să-mi spună diverși domni din sfera politică, cum ar trebui eu să mă multumesc cu nivelul de pensie care o am, pentru că ei au alte probleme importante de rezolvat. Și aș fi de acord cu ei dacă aș înțelege problemele importante care vor duce implicit și la creșterea pensiei mele. Dar ce să vezi… scumpă limba română ne joacă așa multe feste că nu înțelegem nimic din ce vor liderii țării (vezi aniversarea a 15 ani de la intrarea în UE din Parlament).

”Nu se pierd bani, totul este ajustat”

Revenind la PNNR, deja la granturi se reduce valoarea de la 14.5 la 12.5 mld. Euro

Întrebat de unde trebuie tăiaţi aceşți bani, preşedintele PNL a spus: ”Nu se pierd bani, veţi vedea că totul este ajustat, există o procedură care va fi urmată”, el arătând că ministrul Investiţiilor, Dan Vîlceanu, a prezentat acele articole din Acord la care se referă această ajustare.

”Nu este ceva grav sau ceva dificil”, a mai spus Florin Cîţu.

Te pregăteşti pentru ce este mai rău şi dacă iei măsuri bune, rezultatele vor fi confirmate. Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criză globală. Am un singur regret, că nu am reuşit să am timpul să duc până la final reformele propuse pentru că atunci tot acest succes economic s-ar fi văzut şi în buzunarele românilor. În momentul în care vom termină reformele succesul economic al creşterii economice se va vedea şi în buzunarele tuturor românilor”, a spus liderul liberalilor, potrivit News.ro.

”Se poate să rămâi cu un curs euro de sub 5 lei”

Eu vă spun că se poate, am demonstrat în cele mai dificile momente se poate să rămâi cu un curs euro de sub 5 lei, se poate să menții datoria publică sub 50%.

Am avut venituri mai mari la buget, față de ce am prognozat, față de ce am pus în buget anul trecut, cu 20 de miliarde de lei. Bani care au fost folosiți pentru a compensa facturi, fără să pună în pericol deficitul bugetar”, a mai spus Florin Cîţu.

Deci la dl. Cîtu totul este minunat, păcat că n-a avut timp să ducă la capăt ce reforme a început, să fi putut vedea și noi bunăstarea care se pogora peste națiune. Nu e timpul pierdut, măcar să ne explice ce a vrut să facă, concret, frazele neterminate sau mai rău, bâlbâielile, nu țin loc de explicații. Și ar fi păcat, dacă domnia sa a muncit, de ce să nu știm și noi, cei pentru care a depus aceste eforturi.

Dl. Dan Vâlceanu, să nu piardă prilejul, ne transmite îngrijorarea sa privind inechitățile din sistemul de pensii acum. Când era ministru al finanțelor nu putea s-o determine pe colega domniei sale, ca împreună să rezolve, dacă nu toate, măcar o parte din inechități.

Din discursul d-lui Dan Vâlceanu, reiese că toate necorelarile și ajustările la pensii se vor realiza după elaborarea și promulgarea unei noi legi a pensiilor.

Îndrăznesc să întreb, unde era domnia sa când s-a negociat și publicat Programul de guvernare al Guvernului Ciucă, căci ce susține, nu are nici o legătură cu ce scrie în Programul de Guvernare, citez:

“Obiective propuse sunt:

I.1. Digitalizarea/ evaluarea dosarelor de pensii;

I.2. Stabilirea calendarului de implementare a Legii 127/2019 (în termen de 120 de zile), țînând cont de condiționalitățile de modernizare asumate prin PNRR și negocierile cu Comisia Europeană; recalcularea tuturor pensiilor în conformitate cu Legea 127/2019, în vederea eliminării inechităților din sistem.”

Nici nu au catadixit să reanalizeze împreună cu PSD, sau separat, Legea 127, să vadă care sunt punctele slabe - or fi auzit de analiza SWOT? – să le reașeze pe alte căi, să refacă calculele pe care le consideră necorespunzătoare. În fond, este aberant, dacă nu o glumă de grădință, să vină cineva să-mi spună că o nouă lege e cea mai bună soluție, când pe cea în vigoare nici măcar nu au desființat-o, ca ne… bună.

Și atunci să înțeleg că dl. Budai care văd că tot intră la mijloc, dar sunt convins că rezistă după cum l-am văzut- iar a greșit când a spus că dacă se aplică Legea 127/2019 procentul sare la 11.7%, deci că n-are spațiu de aplicare al legii. Lămuriți odată pentru totdeauna problema asta dacă puteți, va rog. Acum când scriu aceste rânduri, aflu că se cere demisia d-lui Budai. Cred și eu. Este o piatră grea în coasta celor care vor să scape de nemernicia faptelor comise în numele democrației “constituționale”, pe care, dl. Budai încearcă, cu puține resurse (demnitatea sa), nu ca PNL cu bani pe campanii contra, să aducă o rază de speranță pensionarilor, care nu sunt din neamul lui (e un om tânăr, zic eu, din postura unui senior). De ce? Pentru că el crede că amărâții ăștia de pensionari merită o soarta mai bună, Și luptă pentru asta. Toată stima. Pentru că trebuie să înțelegem odată că nu poți eluda atât de mult timp problema existenței, una a bunăstării a peste 2 milioane de pensionari (dacă mai bagi și calcule cu familia, sar de 4 milioane), să vii să-mi povestești că dacă ai mai fi avut puțin timp, s-ar fi văzut bunăstarea și în buzunarele populației.

Să aibă curajul să ia paragraf cu paragraf și să-l modifice cum vor, împreună sau separat, sunt convins că tot le ia mai puțin timp, decât să conceapă o lege nouă. Dacă scoatem calculul pensiilor și metodologia de largă respirație planetară (pentru care cei care au scris PNNR, consideră că e nevoie de consultanță externă …), restul sunt texte de lege terne, necesare, care nu au cum să exprime o nouă evoluție sau structurare profundă a sensului și scopului legii, că, dacă se insistă pe asta, atunci, chiar putem trage concluzia că suntem luați de fraieri. Aici în corpul legii – metodologia de calcul a pensiilor -este cuiul lui Pepelea. Odată clarificat, restul este simplu de ajustat/modificat, dacă e cazul.

Dar poate nu se dorește înainte de 2023 să fie gata această lege. Chiar nu suntem născuți ieri să nu vedem în discursurile d-lor Cîtu și Vâlceanu, asiduitatea, care o aminteam, prin care orice s-ar întâmplă cu nouă lege (nimic de Legea 127- asta nu există, dacă e prorogată până în 2023), se va întâmplă din trim.1, 2023.

După o lună și jumătate dl. Ministru Câciu este judecat pentru toată istoria din care a făcut parte, dar doar ca cetățean al țării ăsteia. Ba că n-are destui bani, ba că nu are soluții, oricum e de vină.

La acuzații, care mai de care mai ilare, răspunde civilizat dar ferm, citez:

“Dobânzile în acest moment în România sunt stabile; sunt la un nivel ridicat, pentru că au crescut accelerat între ianuarie 2021 şi noiembrie 2021, de la 2,5% la 5,4%, vorbesc de dobânzile la titlurile de stat româneşti. În momentul acesta dobânzile s-au stabilizat, sunt chiar mai mici decât în noiembrie, undeva la 5,36% – nu e o bucurie foarte mare că nu este o scădere foarte mare, dar iată că le-am stabilizat. De ce sunt dobânzile problematice? Pentru că inflaţia cu care ne confruntăm şi lăsată de cei care au fost înaintea noastră şi astăzi sunt îngrijoraţi este cea mai mare inflaţie din ultimii 17 ani. În prezent, inflaţia este peste dobânzi. (…) Aș vrea să observați o chestie: cursul valutar de astăzi este mai mic decât în noiembrie. Nu este mare diferența. E adevărat că situația României este una grea, dar nu am venit la guvernare considerând că suntem în paradis. Nu înțeleg de unde începem cu astfel de afirmații, de ce se fac astfel de acuzații doar am fost cu toții acolo, am fost cu toții în Parlament”.

Aștept cu mare nerăbdare Raportul Corpului de Control al MF, privind împrumuturile din 2020-2021, poate de acolo să vedem care sunt investițiile care deja funcționează și nu știm noi.

Pensiile, pe total, ating în 2022, cu pensiile de serviciu (speciale), fără cele militare și ale MI, un procent de 8.4% din PIB. Avem și un răspuns de la Comisia Europeană că pensiile militarilor și ale MI intră în acest procent. Deci se duc la 9.2%, cum susținea dl. Budăi în contra d-lui Vâlceanu (dl. Ghinea a tăcut mâlc, cred că din cauza că nu a făcut diferența între pensii speciale, termen folosit în comunicarea publică, și pensii de serviciu, termenul din legislație- de, semantica, bat-o vina). Majorarea pensiilor pe contributivitate conform Legii 127/2019 ar duce la un procent de 11.7% din PIB, cel puțin așa susține dl. Marius Budăi.

Cum spuneam, aici se vede profesionalismul dlui Ghinea, n-a fost în stare să calculeze nimic de parcă era vorba de casări de obiecte de inventar, nu de oameni înghesuiți într-un coeficient jignitor, și ca respect, și ca măsură a aprecierii sale față de proprii semeni.

Stimați domni şi doamne, aveți un program de guvernare aprobat de Parlamentul României, în care este clar că după cele 120 de zile veți comunica un calendar pentru aplicarea Legii 127/2019. Bătaia de joc la care supuneți această categorie socială, trebuie să înceteze, pentru că nici o secundă nu ați primit drepturi existențiale asupra națiunii care v-a ales, ci numai de reprezentare și nu oricum, ci cu cinste și devotament. Acesta e devotamentul dumneavoastră? - când tergiversaţi o evidență mai rău ca în clasele primare, când ridicați în media tot felul de false probleme, pentru a câștigă timp. V-am mai spus, nu faceți decât să neteziţi culoarul pentru extremiști, care nu pot fi acuzați că sunt săraci cu duhul, ba chiar unii sunt atât de abili, că va fură electorat și atunci când credeți că i-ați amorțit.

Știu că e greu de dat, cât a mai rămas din 40%, și apoi ultima majorare până la 1875lei/punct de pensie, știu că e greu de calculat totalul punctelor divizat cu numitorul așa de mic -25 de ani, media de ani de cotizare, stabilit prin lege (vezi cum îi doare inima, că doar de la ei dau…).

Unii din membrii acestei clase politice mai au și tupeul să afirme că din rațiuni strategice, pentru a nu crea dezechilibre în bugetul de stat sau deficit excesiv, sancționat de Comisia Europeană, ar fi mai bine să mai amânăm puţin, măcar până digitalizam toate dosarele, până recalculăm cu nouă formulă toate pensiile și până îndreptăm nedreptățile create de vechea legislație. Curând se fac 6 ani de când această “mică” problema a intrat în atenția decidenților. A venit vremea că cei de la ANAF să-și justifice salariile deloc de neglijat sau să lase pe alții, care abia așteaptă acele nivele de salariu și care, culmea, vor să facă treaba. Sunt convins că sunt asemenea specialiști. Să nu mai vorbim că în 2020 trebuia, guvernul Orban să intre în recalcularea masivă a pensiilor, conform Legii 127/2019. Trist, dl. Orban cred că și-a depaşit limita incompentenţei sale, căci altfel nu-mi explic cum a menținut-o în funcție pe doamna Raluca Turcan, care s-a evidențiat prin digitalizarea dosarelor de pensii și nimic mai mult. Măcar dacă le termina, era ceva. Dar… e tânăra, are multe de învățat, bine ar fi să facă asta, nu cu o națiune (nu merge, sigur pierde).

Și după ce ați rezolvat această mică problemă, cu aplicarea Legii 127, sunt convins că cel puțin 2 ani, această clasa socială o să vă lase în pace, să gândiţi/ realizaţi o nouă lege a pensiilor, așa cum, acum, ziceţi că dl Ghinea -vizionarul glaciar pe 50 de ani- a visat-o, poate și cu detalii, pentru că pe Legea 127/2019 e clar că nu s-a uitat (fiind de la PSD, probabil că mirosea…de aia nu și-a dat seama de faptul că 11.7%, cât rezultă cu recalcularea pe L127, nu intră în 9.4% nici cu lingura de pantofi).

Am apreciat orientarea PNL privind alocările de resurse cu precădere spre investiții din Bugetul de Stat, căci numai așa - spun ei - vom avea, după aceea, - când? - bani pentru problemele sociale.

Istoria recentă, mai ales că s-au aniversat 15 ani de când suntem în UE, a relevat o creștere a PIB față de 2000, de cca 4 ori. Cu toate astea, indicele dezvoltării umane care măsoară transferul bunăstării către populație, a crescut numai cu 12.8%. Deciziile clasei politice au un impact covârșitor în mersul societății, de asta se fac Programe de Guvernare cu ținte, strategii, tactici, etc. Nu știu de ce, când au fost guverne din dreapta eșichierului politic, nu s-a întâmplat nimic pe zona socială. Asta a avut ca și consecință gravă, plecarea în țările UE a celor mai buni dintre toți salariații activi din România – am apreciat articolul scris de dl. Mircea Gheorghe în 02 februarie, care ca și mine, a relatat umplerea golurilor cu mâna de lucru asiatică, situația devenind din ce în ce mai gravă. Pe lângă că tot ce se colecta la taxe și impozite din munca lor, nu se mai întâmplă, vedem și o scădere a nivelului serviciilor esențiale, cu consecință sesizată de EUROSTAT de scădere a speranței de viață cu 1.4 ani în 2021. Nu știu ce le-ar mai trebui celor care susțin, teoretic, alocarea banilor numai pentru investiții (care, aș fi și eu curios să văd măcar una care creează acel ROI, cum le place economiștilor “de marca”, să pronunțe).

Condamnarea unei întregi generații de pensionari la sărăcie și foame

Am scris de zeci de ori, niciodată un salariat nemulțumit de prețul vânzării forței sale de muncă, nu va crea plusvaloarea necesară progresului societății, niciodată familia lui nu va evolua, pentru că civilizația și educația costă, iar când tu nu ai bani suficienți pentru traiul zilnic… mai las-o încolo de educație, ce civilizație. Și asta se vede. Nu vreau să-mi aduc aminte de perioada când pe bd. Gh Magheru, în anii ’80, umblau semenii noștri în acele pufoaice de serviciu, gri tern, ca atmosferă de pe stradă. Nu pentru că erau la modă, ci că altceva nu aveau, din păcate.

Nu știu de ce când nu mai sunt în poziții de decizie, toți demnitarii întrebați sau nu, au soluții, spun că ar trebui să creștem producția internă (care?), să micșorăm importurile, să încurajăm investițiile particulare, etc. Când sunt în pozițiile de decizie, aceste măsuri pe care le perorează, nu le aplică, sau nu sunt lăsați, poate, pentru că n-am văzut o dată o preocupare pe vreo investiție, care avea nevoie de reglementare legislativă (ca gazele din Marea Neagră) sau suport financiar cu garanții de stat, din cauza căruia demnitarul să se lege cu șnurul de chei de clanța ministerului sau entității unde activează. N-am văzut niciunul să cerceteze ce s-a întâmplat cu toate privatizările realizate de 28 de ani.

A fost un suflu nou, cum ziceau în campania lor electorală USR, dl. Năsui - Ministrul Economiei. “Un suflu nou”, “În sfârșit ai cu cine”- așa sunau sloganele. Și? Te așteptai să vezi că se răstoarnă tot Ministerul Economiei, cum sunt luați la întrebări toți responsabilii care au primit sume imense pentru așa zisele privatizări. Din păcate, dl. acela (nu-mi permit să-i amintesc numele) și-a dat examenul și de conducător și de politician, plecând așa cum a venit. Tristă palma pentru votanţii săi.

Specialiștii în macroeconomie și de la putere și din opoziție, au sărit pe Ministrul Finanțelor și pe cel al Muncii și Solidarității Sociale, că, după o luna și jumătate de guvernare (?!), ei sunt de vină că nu se măresc pensiile pe legea 127/2019, pentru că PSD a promis că le va mări, în 2019 când propunea legea.

Acum când au apărut și problemele grave create de majorările de tarife în energie și gaze, acum s-au găsit și reproșurile că nu au grijă de pensionari. A naibii coincidenţă… Sunt un urmăritor atent al știrilor zilnice, dintre toți pe cei care i-am văzut că au avut o opinie pe problema creșterii pensiilor, nu a fost unul care să fi avut o contribuție sau să fi generat o inițiativă legislativă ca seniorii din această țară s-o ducă un pic mai bine. Toți justifică de ce nu se pot mări pensiile, că se dezechilibrează, ba bugetul, ba deficitul de cont curent, ba Fondul de Pensii (la alegere). Nimeni nu a vorbit de cauza primordială (cu execepţia d-lui Ministru Ialomițeanu, la Realitatea Net în 2.02.21). Aceea că ANAF nu a colectat decât 27% din PIB și că din această cauză, sumele plătite pentru pensii ajung la 30% din suma adunată la Bugetul de stat pentru cheltuieli. Nu grav, extrem de grav. Și dl. Cîțu și dl Vâlceanu, ca foști miniștri de finanțe, au tupeul să vină la televizor, să declare sus și tare că ei se ocupă de investiții, ca să avem ce cheltui după aceea… dar nu spun nimic de zona asta spinoasă – colectarea. Dacă îmi este permis, eu propun ca această problema a colectării, să fie declarată Urgență de Interes Național și să fie dezbătută în CSAT, fiind vorba de supraviețuirea fibrei acestui popor, care nu merită să fie batjocorit în ultima parte a vieții, pentru niște demnitari sau funcționari, care nu vor sau nu pot, să-și facă datoria pentru care, fiind alesi, mai sunt şi sunt plătiți mai mult decât bine, prin comparație cu restul populației.

Datorită necolectării fondurilor la Bugetul de stat, condamni o întreagă generație de pensionari la sărăcie și foame. Și nu iei măsuri de atâția ani, căci problema nu este de anul trecut sau de doi ani. E cronică. De aceea, necesită un bisturiu ascuțit și acela nu este altul decât CSAT. Dacă nici după analiză CSAT nu se vor devoala motivele reale pentru care nu se colectează banii la Bugetul de Stat, va fi greu de explicat ce fel de societate vrem să construim. Și, hotărât, noi de aici nu plecăm. Deci…

Doru Sinca este de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic Bucuresti, in prezent pensionar

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Ce alimente vor avea prețuri plafonate până la finalul anului. Cîțu: "Când elimini astfel de măsuri, prețurile explodează"
Ce alimente vor avea prețuri plafonate până la finalul anului. Cîțu: "Când elimini astfel de măsuri, prețurile explodează"
Prețurile plafonate ale alimentelor de bază rămân valabile în continuare după ce Președintele Klaus Iohannis a semnat prelungirea ordonanței de urgență care le reglementează miercuri, 27...
Începe recalcularea celor 4,8 milioane de pensii. Unele venituri vor ajunge aproape duble
Începe recalcularea celor 4,8 milioane de pensii. Unele venituri vor ajunge aproape duble
Daniel Baciu, Șeful Casei Naționale de Pensii Publice, a anunțat luni, 25 martie, că a semnat contractul pentru softul care va fi utilizat pentru recalcularea pensiilor așteptată în luna...
#legea pensiilor, #Florin Citu, #ghinea, #vilceanu, #PNNR , #pensie